1. Fiule, dacă ai să te pui chezaș [pentru] prietenul tău, [atunci] vei da mâna ta vrăjmașului.

2. Căci cursă tare îi [sunt] omului buzele lui și [el] se prinde [cu] buzele gurii lui.

3. Fă, fiule, pe care ți le poruncesc ție și te mântuiește! Căci vii întru mâinile celor răi pentru prietenul tău. Fii neslăbindu-te și întărâtă și pe prietenul tău, pe care l-ai chezășuit!

4. Să nu dai [dați] somn ochilor voștri [μὴ δῷς ὕπνον σοῖς ὄμμασιν], nici să adormi [să adormiți cu] pleoapele voastre [μηδὲ ἐπινυστάξῃς σοῖς βλεφάροις],

5. ca să te mântuiești [să vă mântuiți] ca gazela din lațuri și ca pasărea din cursă.

6. Mergi la furnică, o, leneșule, și râvnește văzând căile ei și fii mai înțelept [σοφώτερος] [decât] aceea!

7. Căci aceea nefiind învățată, nici silire având, nici fiind sub stăpân,

8. își pregătește vara mâncare multă și, la seceriș, își face vecinătate [τὴν παράθεσιν]. Sau mergi la albină și învață cât de muncitoare [ἐργάτις] este și ce lucru venerabil [σεμνὴν] face! [Prin ale] cărei osteneli [și] împărații și nepricepuții spre sănătate sunt duși și dorită este de toți și slăvită. Deși [albina] fiind slabă [cu] puterea, [cu toții] cinstind înțelepciunea [ei], au adus-o înainte.

9. Până ce, leneșule, stai culcat? Și când te vei scula din somn?

10. Puțin dormi și puțin stai și puțin dormitezi și puțin îți îmbrățișezi [cu] mâinile piepții [ὀλίγον δὲ ἐναγκαλίζῃ χερσὶν στήθη].

11. Apoi îți vine ție sărăcia ca un rău călător [κακὸς ὁδοιπόρος] și nevoia ca un bun alergător [ἀγαθὸς δρομεύς]. Dar dacă ai să fii neobosit [ἄοκνος], va veni ca izvorul secerișul tău [ἥξει ὥσπερ πηγὴ ὁ ἀμητός σου] și nevoia, ca un rău alergător, va pleca [de la tine].

12. Omul nebun [ἄφρων] și fărădelege [παράνομος] merge [pe] căile [care] nu [sunt] bune [πορεύεται ὁδοὺς οὐκ ἀγαθάς].

13. Și acesta face semn [cu] ochiul și arată [cu] piciorul și învață [cu] semnele degetelor[1].

14. Și inima stricată plănuiește rele în toată vremea [διεστραμμένῃ δὲ καρδίᾳ τεκταίνεται κακὰ ἐν παντὶ καιρῷ] [și unul ca] acesta tulburări introduce [în] cetate.

15. Pentru aceasta, fără [de] veste vine pieirea lui, tăierea și zdrobirea cea nevindecată.

16. Că[ci el] se bucură de toate pe care le urăște Domnul și zdrobește pentru necurăția sufletului [său].

17. [Însă] ochiul obraznic, limba nedreaptă, mâinile vărsând sânge drept,

18. și inima plănuind gânduri rele, și picioarele râvnind [la] a face rău,

19. aprind minciuni [ἐκκαίει ψεύδη] [și] mărturia nedreaptă [μάρτυς ἄδικος] și trimit judecăți în mijlocul fraților [καὶ ἐπιπέμπει κρίσεις ἀνὰ μέσον ἀδελφῶν].

20. Fiule, păzește legile tatălui tău și să nu lepezi așezămintele [θεσμοὺς] maicii tale!

21. Și le leagă pe ele de sufletul tău [pentru] totdeauna și le înconjoară, ca pe un colier, de gâtul tău!

22. Când ai să umbli, ia-o pe ea[2] și cu tine să fie! Iar când ai să dormi, să te păzească! Pentru ca, sculându-te, să-ți vorbească ție.

23. Că[ci] luminător [este] porunca legii și lumină și cale a vieții și mustrare și învățătură,

24. [pentru] a te păzi de femeia măritată și de clevetirea limbii celei străine,

25. [ca] să nu te biruiască pofta frumuseții [μή σε νικήσῃ κλλους πιθυμα], nici să te prinzi [cu] ochii voștri [ochii tăi] [μηδὲ ἀγρευθῇς σοῖς ὀφθαλμοῖς], nici să te apuce cu pleoapele ei [μηδὲ συναρπασθῇς ἀπὸ τῶν αὐτῆς βλεφάρων].

26. Căci prețul curvei [este] cât și al unei pâini [τιμὴ γὰρ πόρνης ὅση καὶ ἑνὸς ἄρτου], dar femeia bărbaților prinde suflete cinstite [γυνὴ δὲ ἀνδρῶν τιμίας ψυχὰς ἀγρεύει][3].

27. Va lega cineva foc în sân și nu-și va arde veșmintele?

28. Sau va umbla cineva pe cărbuni de foc și nu-și va arde picioarele?

29. Așa [este și] cel care a intrat către femeia măritată: nu va rămâne nepedepsit [οὐκ ἀθῳωθήσεται]. Și nici tot cel care se atinge de ea[4].

30. Nu [este lucru] minunat, dacă are să fie prins careva furând, căci fură ca să-și astâmpere sufletul flămând.

31. Iar dacă are să fie prins, va întoarce înapoi de șapte ori pe atât și toate averile lui dând, se va izbăvi pe sine.

32. Dar preacurvarul [ὁ δὲ μοιχὸς], pentru lipsa minților [δι᾽ ἔνδειαν φρενῶν] [lui], câștigă pieirea sufletului său [ἀπώλειαν τῇ ψυχῇ αὐτοῦ περιποιεῖται].

33. Chinuri și necinstiri suferă și ocara lui nu se va șterge întru veac.

34. Căci plin [fiind] de râvna mâniei bărbatului ei [μεστὸς γὰρ ζήλου θυμὸς ἀνδρὸς αὐτῆς], nu va fi cruțat/ iertat în ziua judecății [οὐ φείσεται ἐν ἡμέρᾳ κρίσεως]

35. [și] nu va schimba vrajba [pentru] nicio răscumpărare, nici nu are să fie despărțit [pentru] multe daruri.


[1] El îndeamnă și gestual la rău, nu doar prin cuvinte și fapte. Pentru că toată ființa lui e pornită spre a face rele, fărădelegi, sacrilegii.

[2] Ia înțelepciunea lui Dumnezeu în tine!

[3] Femeile care doresc să se căsătorească, se căsătoresc cu bărbați care au sufletele cinstite, alese, virtuoase.

[4] Care are relații sexuale cu ea.

Did you like this? Share it: