Parimiele lui Salomon, cap. 17, cf. LXX

1. Mai bună [este] o bucățică de pâine [mâncată] cu plăcere, în pace [κρείσσων ψωμὸς μεθ᾽ ἡδονῆς ἐν εἰρήνῃ], decât o casă plină de multe bunătăți și nedrepte jertfe cu ceartă.

2. Slujitorul cugetător îi va prinde pe stăpânii cei nebuni și în[tre] frați va împărți părțile.

3. Precum se lămurește în cuptor argintul și aurul, așa [sunt] inimile cele alese [ἐκλεκταὶ καρδίαι] la Domnul.

4. Cel rău ascultă limba celor fărădelege, iar Dreptul nu ia aminte buzelor mincinoase.

5. Cel care batjocorește pe cel sărac Îl întărâtă pe Cel care l-a făcut pe el, iar cel care se bucură de cel care piere, nu va fi fără vină. Dar cel care are milă, va fi miluit [de Domnul].

6. Cununa bătrânilor [sunt] fiii fiilor [στέφανος γερόντων τέκνα τέκνων] [lor], iar lauda fiilor [sunt] părinții lor [καύχημα δὲ τέκνων πατέρες αὐτῶν]. A celui credincios [este] întreaga lume a banilor [τοῦ πιστοῦ ὅλος ὁ κόσμος τῶν χρημάτων], iar al necredinciosului [nu este] niciun obol [τοῦ δὲ ἀπίστου οὐδὲ ὀβολός][1].

7. Nu se va [vor] uni [cu] cel nebun buzele cele credincioase și nici [cu] cel Drept buzele cele mincinoase.

8. Răsplata celor care se folosesc de haruri [este] învățătura [μισθὸς χαρίτων ἡ παιδεία τοῖς χρωμένοις], iar care are să se întoarcă [la Domnul], va spori.

9. Care ascunde nedreptăți cercetează prietenia, iar care urăște a ascunde, se desparte de prieteni și de cei ai casei [lui].

10. Inima celui înțelept zdrobește amenințarea, iar cel nebun, biciuindu-se, nu înțelege[2].

11. Certuri ridică tot cel rău, iar Domnul îi va trimite lui Înger nemilostiv [Ἄγγελον ἀνελεήμονα].

12. Va cădea întru grijă omul cugetător [ἐμπεσεῖται μέριμνα ἀνδρὶ νοήμονι], iar cei nebuni vor gândi cele rele.

13. Care răsplătește cele rele pentru cele bune, [la acela] nu se vor muta cele rele din casa lui.

14. Începutul dreptății dă putere cuvintelor [ἐξουσίαν δίδωσιν λόγοις ἀρχὴ δικαιοσύνης] și merge [mai] înainte a lipsei ceartă și luptă [προηγεῖται δὲ τῆς ἐνδείας στάσις καὶ μάχη].

15. Care judecă [ca] Drept pe cel nedrept și ca nedrept pe cel Drept, [acela este] necurat și dezgustător la Dumnezeu.

16. Pentru ce au fost banii [la] cel nebun? Căci nu va putea să dobândească înțelepciune cel fără de inimă [ἀκάρδιος]. Care înaltă face casa lui, caută pieire [ὃς ὑψηλὸν ποιεῖ τὸν ἑαυτοῦ οἶκον ζητεῖ συντριβήν], iar cel care se încăpățânează să [nu] învețe, va cădea întru cele rele [ὁ δὲ σκολιάζων τοῦ μαθεῖν ἐμπεσεῖται εἰς κακά].

17. Întru toată vremea prieten să-ți fie ție! Iar frații să vă fie folositori în[tru] nevoi! Căci [pentru] aceasta harul îi naște [în această viață].

18. Omul nebun face zgomot și se bucură lui [ἀνὴρ ἄφρων ἐπικροτεῖ καὶ ἐπιχαίρει ἑαυτῷ], ca și cel care se face chezaș, [cu] chezășie, [pentru] prietenul său.

19. Cel iubitor de păcat se bucură de certuri [φιλαμαρτήμων χαίρει μάχαις].

20. Iar cel tare la inimă nu va întâmpina bunătăți, [pe când] omul schimbător la limbă[3] va cădea întru cele rele.

21. Iar inima celui nebun, [nu] și-a dobândit ei durere. Tatăl nu se veselește de fiul cel needucat, iar fiul cel înțelept veselește pe maica lui.

22. Inima veselindu-se [te] face a fi cu sănătate bună, iar omului îndurerat i se usucă oasele.

23. Celui care ia daruri în sânul [lui] cu nedreptate, nu îi sporesc căile, iar cel neevlavios se abate [de la] căile dreptății.

24. Fața pricepută [este] a omului înțelept [πρόσωπον συνετὸν ἀνδρὸς σοφοῦ], iar ochii nebunului [sunt] pe marginile pământului.

25. Urgia tatălui [este] fiul cel nebun [ὀργὴ πατρὶ υἱὸς ἄφρων] și durerea celei care l-a născut pe el [καὶ ὀδύνη τῇ τεκούσῃ αὐτοῦ].

26. Nu [este] bine a-l pedepsi pe omul cel Drept și nici cel Cuvios a plănui împotriva stăpânitorilor celor drepți.

27. Care șovăie să scoată un cuvânt greu [ῥῆμα σκληρόν] [este un om] înțelegător, iar cel îndelung-răbdător [este] un om înțelept.

28. Cel nebun, cerând înțelepciunea, [acest lucru] înțelepciune se va socoti, iar fără cuvânt/ mut făcându-se pe sine cineva, va părea a fi înțelept.


[1] Obolul, conform LS Greek Lexicon, reprezenta a 6-a parte dintr-o drahmă. Adică 0, 72 de grame prin rotunjire, pentru că o drahmă avea 4, 3 grame, și arăta astfel, cf. https://en.wikipedia.org/wiki/Greek_drachma.

[2] Să facă voia lui Dumnezeu.

[3] Cel care se preface adesea pentru a-i putea înșela pe oameni. Cel care își schimbă glasul și atitudinea în funcție de conjuncturi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *