Parimiele lui Salomon, cap. 27, cf. LXX

1. Nu te lăuda [cu] cele [care sunt] întru [ziua de] mâine [μὴ καυχῶ τὰ εἰς αὔριον], căci nu cunoști ce va naște ceea ce vine.

2. Să te laude aproapele și nu gura ta, cel străin și nu buzele tale!

3. Grea [este] piatra și greu de purtat [este] nisipul, dar urgia celui nebun [este] mai grea [decât] amândouă.

4. Nemilostivă [este] mânia și iute [este] urgia, dar râvna nimic [nu] rabdă.

5. Mai bune [sunt] mustrările descoperindu-se [decât] prietenia ascunzându-se.

6. Mai vrednice de credință sunt rănile prietenului decât sărutările de bună voie ale vrăjmașului.

7. Sufletul, în săturare fiind, batjocorește fagurii de miere, dar sufletului celui sărăcit și cele amare i se par dulce [dulci] [ψυχῇ δὲ ἐνδεεῖ καὶ τὰ πικρὰ γλυκεῖα φαίνεται].

8. Precum [e] când pasărea are să zboare din cuibul ei, așa [și] omul se robește, când are să se înstrăineze de locurile sale.

9. [Cu] miruri și [cu] vinuri și [cu] tămâi [θυμιάμασιν][1] se veselește inima [omului], dar sufletul se sparge de întâmplări nefericite [καταρρήγνυται δὲ ὑπὸ συμπτωμάτων ψυχή].

10. [Pe] prietenul tău sau [pe] prietenul părintesc[2] să nu-l părăsești, iar întru casa fratelui tău să nu intri nefericind. [Căci] mai bun [este] prietenul de aproape [φίλος ἐγγὺς][3] decât fratele locuind departe.

11. Fiule, înțelept fii, ca să se veselească inima mea și întoarce de la tine cuvintele ocărâtoare!

12. Cel priceput, cele rele venind [peste el], s-a ascuns, iar cei nebuni, mergând, pagubă vor plăti.

13. Ia veșmântul lui! Căci a trecut obraznicul, cel care [pe] cele străine le strică.

14. Care are să binecuvinteze [pe] prieten de dimineață [cu] glas mare [ὃς ἂν εὐλογῇ φίλον τὸ πρωὶ μεγάλῃ τῇ φωνῇ], [în comparație cu cel care vine] blestemând, [cu] nimic [nu] va părea a fi deosebit [καταρωμένου οὐδὲν διαφέρειν δόξει].

15. Picăturile îl scot pe om, în zi de iarnă, din casa lui, la fel și femeia ocărâtoare din casa sa.

16. [Vântul] de nord/ crivățul vânt greu [este], dar pe nume priceput se cheamă.

17. Fier [pe] fier ascute, iar omul întărâtă fața prietenului [său].

18. Care sădește smochin va mânca [din] roadele lui, iar care păzește pe domnul său va fi cinstit.

19. Precum nu [sunt] asemenea fețele [altor] fețe, așa nici inimile oamenilor [nu sunt asemenea].

20. Iadul și pieirea nu se satură [ᾍδης καὶ ἀπώλεια οὐκ ἐμπίμπλανται] și la fel [sunt și] ochii oamenilor celor nesățioși [ὡσαύτως καὶ οἱ ὀφθαλμοὶ τῶν ἀνθρώπων ἄπληστοι]. Urâciune [este] Domnului fixând ochiul [βδέλυγμα Κυρίῳ στηρίζων ὀφθαλμόν] [în cineva][4] și cei neînvățați [οἱ ἀπαίδευτοι] [și] desfrânați [cu] limba [ἀκρατεῖς γλώσσῃ].

21. Încercarea argintului și a aurului [este] ardere, iar bărbatul se încearcă prin gura celor care îl laudă pe el [ἀνὴρ δὲ δοκιμάζεται διὰ στόματος ἐγκωμιαζόντων αὐτόν]. Inima cea fărădelege caută cele rele, iar inima cea dreaptă caută cunoașterea.

22. Dacă[-l] biciuiești [pe] cel nebun, în mijlocul sinedrionului necinstindu-l, nu ai să izgonești nebunia lui.

23. Cu cunoaștere vei cunoaște sufletele turmei tale [γνωστῶς ἐπιγνώσῃ ψυχὰς ποιμνίου σου] și vei pregăti inima ta [cu] ale tale turme [καὶ ἐπιστήσεις καρδίαν σου σαῖς ἀγέλαις],

24. că nu [este] puterea omului [în] veac și nici tăria [lui nu i] se dă din neam întru neam.

25. Poartă de grijă celor [care sunt] în câmpul celor îngălbeniți [ἐπιμελοῦ τῶν ἐν τῷ πεδίῳ χλωρῶν] și vei tunde iarbă și strânge iarbă de deal,

26. ca oile să aibă întru îmbrăcăminte! Cinstește câmpul, ca să-ți fie ție miei!

27. Fiule, de la mine ai cuvintele cele tari [ῥήσεις ἰσχυρὰς] întru viața ta și întru viața slujitorilor tăi.


[1] Forma de dativ plural…chiar dacă la noi cuvântul e defectiv de plural.

[2] Cu care ai o relație de prietenie datorită tatălui tău. Pentru că el a fost prietenul lui.

[3] Cel care locuiește lângă tine.

[4] Este urâciune înaintea Lui cel care își fixează ochii în cineva.

Istorie 6. 4

Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

Istoria începe de oriunde o privești

(vol. 6)

  ***

Partea întâi, a 2-a, a 3-a.

*

4. Un prieten al lui Beligan

Într-un articol intitulat Mini curs de etimologie, Radu Beligan a vorbit despre prietenia lui cu Victor Eftimiu[1]. Acesta, deși mai în vârstă decât Beligan, i-a acordat prietenia, după ce l-a văzut jucând în rolul vagabondului din Omul care a văzut moartea[2]. Și în articolul la care mă refer, Radu Beligan ne vorbește despre cuvintele pe care i le-a explicat Eftimiu: sandulie, mujdei, mișto, șmecher, pațachină, joben[3]. Au vizitat împreună, la un moment dat, Constanța, și au văzut pe cineva vânzând busturi miniaturale ale poetului Ovidius. Le vindea sub titlul: „Ovizi, 6 lei”[4].

Articolul său are și un motto interesant, care poate fi tipărit pe pagina de început a unui volum de memorii: „Nu vorbi niciodată despre tine. Scrie!”[5]. Pentru că vorbele se duc și numai scrisul păstrat în cărți rămâne. Asta în măsura în care viitorimea va mai fi interesată de cărți…

*

5. Marta Petreu și moartea

Autoarea are un poem numit Toamna, pe care l-am citit în rev. Mișcarea literară. Și în el ne spune: „Toți ne hrănim moartea trăgînd de timp/ ținînd-o în noi drept al doilea cord/ ce gîfîie ca un spărgător de gheață-n ocean./ Ea este inima noastră de rezervă”[6].

*

6. Восток-2

Vostoc 2 este numele rachetei rusești care a fost lansată în spațiu în ziua de 6 august 1961, la ora 6.00[7]. În aceeași zi, Gheorghe Gheorghiu-Dej a trimis la Moscova o declarație formată din 4 fraze, în care a afirmat că a aflat „cu imensă bucurie vestea lansării în cosmos a celei de a doua nave cosmice, pilotată de aviatorul cosmonaut Titov Gherman Stepanovici”[8]. Declarația a fost publicată a doua zi la București, în ziarul Scânteia, în nr. 5.249 al ziarului[9].

În limba rusă, numele cosmonautului este Герман Степанович Титов [Gherman Stepanovici Titov], născut pe 11 septembrie 1935 și mort pe 20 septembrie 2000[10], la 65 de ani. El a stat în spațiu o zi, o oră și 18 minute[11].

Și el a fost al doilea om care a ieșit în spațiu, fiind precedat de Iurii Alecseevici Gagarin [Юрий Алексеевич Гагарин], care a fost la bordul navetei Vostoc 1[12]. Gagarin a ieșit în spațiul extraterestru pe 12 aprilie 1961 și a fost în spațiu timp de o oră și 48 de minute. El a murit la vârsta de 34 de ani, fiind născut pe 9 martie 1934 și murind la 27 martie 1968[13].

*

7. Biserica Ortodoxă Română în timpul comunismului

Sorin Bocancea consideră că „comuniștii nu au marginalizat BOR, ci au aplicat o strategie de instrumentare a acesteia”[14]. Adică au folosit Biserica pentru scopurile lor ideologice. Pentru că autorul nu consideră opoziția anumitor preoți ortodocși români față de regimul comunist ca fiind una instituțională, pentru că el îi vede pe ierarhii Bisericii ca reprezentanți ai instituției Bisericii, iar aceia nu s-au opus fățiș comunismului[15]. De aceea, conchide Bocancea, între 1945-1947 Biserica Ortodoxă Română a ajuns „o anexă”[16] a Statului comunist.

În ceea ce privește modul în care regimul comunist s-a raportat la cultele recunoscute în România, autorul spune că s-a mers pe „infiltrarea [în cult] pentru subminarea cultului”[17]. Adică pe introducerea de agenți comuniști în cultele din România pentru ca să se cunoască situația internă.

Sorin Boncancea ne spune în articolul de față că Dudu Velicu a fost agent al serviciilor secrete și că a avut numele de cod Viator[18], dar nu ne spune de unde a luat informația.


[1] Radu Beligan, Mini curs de etimologie, în rev. Oglinda literară, anul IX, nr. 104, august 2010, p. 5982.

[2] Ibidem. [3] Ibidem. [4] Ibidem. [5] Ibidem.

[6] Marta Petru, Toamna, în rev. Mișcarea literară, anul XIII, nr. 2 (50), 2014, Bistrița, p. 25.

[7] A se vedea: https://en.wikipedia.org/wiki/Vostok_2.

[8] GH.[eorghe] Gheorghiu-Dej, Articole și cuvântări (iunie 1961 – decembrie 1962), Ed. Politică, București, 1962, p. 65.

[9] Ibidem.

[10] A se vedea: https://en.wikipedia.org/wiki/Gherman_Titov.

[11] Ibidem.

[12] A se vedea:  https://en.wikipedia.org/wiki/Gherman_Titov și https://en.wikipedia.org/wiki/Yuri_Gagarin.

[13] Idem: https://en.wikipedia.org/wiki/Yuri_Gagarin.

[14] Sorin Bocancea, Dincolo de actualele mituri[.] Biserica Ortodoxă în primii ani ai regimului comunist din România, în rev. Sfera Politicii, nr. 160, cf. http://www.sferapoliticii.ro/sfera/160/art14-Bocancea.php.

[15] Ibidem. [16] Ibidem. [17] Ibidem. [18] Ibidem.