Parimiele lui Salomon, cap. 31, cf. LXX

1.  Cuvintele mele au fost rostite de Dumnezeu împăratului, [ca] răspuns dumnezeiesc [χρηματισμός] pe care i l-a predat mama lui:

2. „Ce vei păzi, fiule? Ce cuvinte ale lui Dumnezeu? [Căci] întâi-născut ție îți zic, fiule. Ce [este], fiule al pântecelui meu? Ce [este], fiule al rugăciunilor mele?

3. Nu da femeilor bogăția ta și mintea ta și viața [ta] întru mustrare de conștiință!

4. Fă toate cu sfat! Bea vin cu sfat! Stăpânitorii sunt aprigi și [de aceea] vin să nu bea!

5. Ca nu [cumva], bând, să uite înțelepciunea și [astfel] nu au să poată pe cei slabi să-i judece [ca oameni] drepți.

6. Dați [însă] beție celor [care sunt] în mâhniri și vin a bea celor [care sunt] în dureri!

7. Ca să uite sărăcia și încă [și] de osteneli să nu-și mai aducă aminte.

8. Deschide gura ta [cu] cuvântul lui Dumnezeu și judecă toate sănătos!

9. Deschide gura ta și judecă drept și deosebește pe sărac și pe cel slab!

10. Femeie bărbătoasă cine va afla? Iar [dacă o va afla], o astfel de [femeie] este mai scumpă [decât] pietrele cele scumpe.

11. Se încrede în ea inima bărbatului ei. O astfel de [femeie] nu se va lipsi de prăzile cele bune.

12. Căci [ea] lucrează bărbatului [ei] toate cele bune [în] viață.

13. Împletind lână și in, [ea] a făcut [ceva] folositor [cu] mâinile ei.

14. S-a făcut ca o corabie, negustorind [până] departe, și [care] își adună viața ei.

15. Și se ridică din nopți [καὶ ἀνίσταται ἐκ νυκτῶν] și a dat mâncăruri casei [sale] și lucruri [de făcut] slujitoarelor [sale].

16. Văzând ogor, l-a cumpărat și din roadele mâinilor ei a sădit avere [κατεφύτευσεν κτῆμα].

17. Încingând cu tărie mijlocul ei, [ea] și-a întărit brațele ei întru lucru.

18. [Și] a gustat, că este bine a lucra și nu se stinge luminătorul ei toată noaptea.

19. Coatele ei le întinde în[tru] cele de folos și mâinile ei le lipește de fus.

20. Și mâinile ei le-a deschis săracului și rod a întins săracului.

21. Nu se îngrijește de cele [care se petrec] în casa bărbatului ei, când întârzie undeva, căci toți cei de la ea se îmbracă[1].

22. Mantale duble [δισσὰς χλαίνας] a făcut bărbatului ei, [căci] și din vissos [βύσσος]/ vison/ in subțire și [din] porfiră [πορφύρα]/ purpură [sunt] hainele ei[2].

23. Și [l-a făcut pe] bărbatul ei să fie admirat în porți, când are să șadă în sinedrion cu bătrânii locuitori ai pământului.

24. Cearșafuri a făcut și le-a vândut și [a vândut] cingători hananeilor.

25. Gura ei și-a deschis-o cu atenție și legiuit și [cu] rânduială și-a ascuns limba ei.

26. [Cu] tărie și [cu] bună-cuviință s-a îmbrăcat și s-a veselit în zilele cele de apoi.

27. Uscate [sunt] cărările caselor ei și grânele nu le-a mâncat cu cei leneși.

28. Și gura și-o deschide cu înțelepciune și în acord cu legea, iar milostenia ei a ridicat pe fiii ei și i-a îmbogățit și bărbatul ei a lăudat-o pe ea[, zicând:]

29. «Multe fete au dobândit bogăție, multe au făcut pe cele puternice, dat tu ești deasupra [lor] și ai fost mai presus de toate».

30. Plăcerile cele mincinoase și frumusețea cea deșartă a femeii [nu este întru ea], căci femeia cea înțeleaptă se binecuvintează și frica Domnului aceasta să laude!

31. Dați ei din roadele buzelor ei și lăudați-o în porțile bărbatului ei!”.


[1] Și își fac treaba pe care o au și în absența ei.

[2] Hainele pe care ea le-a lucrat pentru soțul ei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *