Teologie pentru azi

O platformă ortodoxă pentru o reală postmodernitate

Date: 4 martie, 2017

Psalmii (ediția LXX)

Psalmii

Pagina sursă

PDFEPUBTorrent

Slujiți Domnului în frică și bucurați-vă Lui în cutremur! Luați învățătură, ca nu cumva să vă urgisească Domnul! Și vă va nimici din calea cea dreaptă, oricând are să se aprindă în grabă mânia Lui. Fericiți sunt toți cei care au nădăjduit întru El (Ps. 2, 11-12).

Judecă-i pe ei, Dumnezeule! Să cadă din sfaturile lor! După mulțimea neevlaviilor lor izgonește-i pe ei, că Te-au amărât pe Tine, Doamne! Și să se veselească toți cei care nădăjduiesc în Tine! Întru veac se vor bucura și Te vei sălășlui în ei. Și se vor lăuda în Tine toți cei care iubesc numele Tău (Ps. 5, 11-12).

Miluiește-mă, Doamne, că slab sunt! Vindecă-mă, Doamne, că au fost tulburate oasele mele! Și sufletul meu a fost tulburat foarte. Și Tu, Doamne, până când întârzii? (Ps. 6, 3-4).

Read More

The earthquake, the lion and the dog

Now 40 years, on March 4, 1977, in Romania was an earthquake of 7, 2 degrees, which lasted 56 seconds. That great earthquake was my salvation from death. Because, during the communist dictatorship from Romania, it was forbidden the abortion. And, in the moment when my mother, illegally, wanted to abort me…God began the earthquake. And she was frightened and did not dare to kill me in the womb. Therefore, for me, the earthquake meant life, and I recognize this earthquake as God’s mercy towards me.

But, today, is commemorated liturgically Saint Gherasimos [Γεράσιμος] from Iordanis. Who, after helping a lion, the lion remained with him and obeyed in all things. And the lion received the name Iordanis, from the river where the Lord was baptized and near who lived Saint Gherasimos. Only that, then when died the Saint, and the lion began to howl of pain. And it did not cease until it died on the tomb of the Saint.

The same thing did and Țirică. My godson Mihai found a dog on the street, who had few months, and he increased it carefully. And he put its name Țirică. But when the godson Mihai/ Michael died, his dog began to roar. The goddaughter Tudora led the dog at grave, it howled there continuously, and it did not want to eat. And the dog, Țirică, died of the fire of his master. The dog died because it did not want to live without his master, as did and Iordanis, the  lion of Saint Gherasimos.

Predica la publicarea Psalmilor Scripturii [2017]

Iubiții mei[1],

prin Psalmii pe care i-am publicat azi, am publicat a 25-a carte a Scripturii în traducerea mea. Am început cu Evanghelia după Matteos în 2011[2], am continuat în 2015 cu Epistola către Efesiini[3], cu Sfântul Profet Ionas[4], am publicat la un loc cele 3 Epistole catolice ale Sfântului Ioannis Teologul[5], apoi Epistola Sfântului Iacovos[6], pe Sfântul Profet Ioil[7], după care i-am publicat la un loc pe Profeții Avdiu și Angheos[8]. După acestea toate au urmat Epistola către Filippisiini[9], Cântarea Cântărilor[10], Evanghelia după Marcos[11], Cartea Sfântului Naum[12], Epistola către Galatei[13], Sfântul Amvacum[14], Epistola către Colossei[15]. Toate acestea publicate în 2015. În 2016 am publicat Evanghelia după Ioannis[16], cartea Sfântului Sofonias[17], prima[18] și a doua[19] epistolă către Sfântul Timoteos, Cântările Scripturii[20], Parimiele lui Salomon[21] și Ecclisiastisul[22].

Iar, dacă cărțile vechitestamentare le-am tradus pe toate din LXX, cărțile noutestamentare pe care le-am tradus au fost din mai multe ediții critice: GNT, NA28 și BYZ, apelând și la manuscrisele Scripturii.

Și asta pentru că proiectul meu scriptural va cuprinde, cu harul lui Dumnezeu, traduceri după mai multe ediții critice, dar și traduceri după manuscrisele Scripturii. Pentru că avem nevoie să vedem, deopotrivă, edițiile critice ale Scripturii, dar și cum arată, în manuscrisele Scripturii, diverse texte și cărți ale Scripturii Bisericii. Căci fiecare manuscris scriptural, privit în sine, aduce nuanțe care se pierd în edițiile critice, care sunt ediții care încearcă să armonizeze manuscrisele, uneori eliminând fragmente „nedorite”, dar atât de necesare pentru înțelegerea textului scriptural.

De ce mă ocup de Scriptură? De ce am nevoie de o nouă traducere a Scripturii sau de mai multe traduceri la același text sau carte a Scripturii?

Pentru că atunci când am început să scriu la Dogmatica mea, din care am publicat deja primul volum[23], în 2015, mi-am dat seama că nu am nicio ediție scripturală credibilă de la un capăt la altul. În spațiul românesc, singura ediție care se apropie de sinceritatea textelor științifice ale Scripturii este Biblia de la 1688[24], dar care, la rândul ei, are și ea erorile ei sau exprimările ei azi caduce, în mod inevitabil.

Pentru că Scriptura trebuie tradusă periodic într-o limbă națională, iar, pentru noi, creștinii ortodocși, ea trebuie tradusă mereu din limba greacă. Pentru că edițiile LXX și BYZ sunt Dumnezeiasca Scriptură a Bisericii.

Așadar, pentru că ediția 1688 e singurul meu sprijin autentic în traducerea mea, tocmai de aceea am admirat în mod continuu și admir în continuare conștiința celui sau celor care au tradus-0. Pentru că traducătorii Scripturii de la 1688 se dovedesc la fiecare pas nu numai niște profunzi teologi, ci și niște oameni de conștiință admirabili. Pentru că ei s-au nevoit să traducă textul Scripturii așa cum e el acolo, în limbajul arhaic, greoi, cu multe erori și dezacorduri, al Scripturii, dar care ne învață cum a vorbit Dumnezeu prin Sfinții Lui și cum au vorbit Sfinții pentru contemporanii lor și, implicit, pentru noi.

Pentru că Scriptura e un text vechi, e un text plin de taine dumnezeiești și locuri profetice, e un text plin de poezie sfântă, e un text abisal, și noi nu avem dreptul, ca traducători, să îl facem să pară „de azi”, chiar dacă, mai peste tot, trebuie să suplinim cu propriile intuiții lingvistice textele adesea eliptice ale Scripturii.

Așadar, fără ca să îmi fi propus, am început să traduc Scriptura, pentru ca să am textele teologice scripturale pe care trebuie să gândesc și despre care să scriu în Dogmatică. La fel voi fi nevoit să îmi retraduc textele patristice, dogmatice, canonice, imnologice pe care le voi folosi, pentru că am fost păcălit de multe ori de traducătorii Scripturii și ai Sfinților Părinți din limba română sau din alte limbi. Căci atunci când m-am dus la textul Scripturii și al Părinților, în loc de niște texte finisate și reformulate, am găsit un limbaj viu, natural, în termeni clari, dar duhovnicește scris, pe care nu l-aș fi bănuit niciodată din…traduceri.

Și de aceea mi-am propus să îndrept lucrurile în mod metodic! Și ce am făcut?

În primul rând, am început să traduc textele Scripturii așa cum sunt ele acolo, cu sinceritatea lor arhaică profundă, lăsând textele să ne surprindă la tot pasul. Și am pus între paranteze drepte corecturile la erorile grafice și la dezacordurile Scripturii, cât și adăugirile mele textuale, pentru ca textele să fie cât de cât înțelese de cititor și în literalitatea lor. Însă textele prezentate în ingenuitatea lor, în claritatea lor profundă, deși greoaie la nivel textual, sunt pline de prospețimea vorbirii, pentru că nu sunt „cizelate” artificial.

Și astfel puteți să vedeți, pentru prima oară după 1688, cum arată de fapt textul Scripturii, cum arată poeticitatea lui intrinsecă, cum arată profunzimea lui, atunci când nu îl violentezi, când nu vrei să îl modifici, când nu vrei să îl faci „mai literar”, „mai românesc” sau „mai academic”.

Pentru că eu nu am făcut altceva decât să îl traduc așa cum este el acest text și micile mele amendări/ modificări/ corectări ale textului nu au făcut decât să aducă la lumină strălucirea reală și proprie a Scripturii. Eu nu am făcut decât să dau praful la o parte de pe cloșca cu pui a Scripturii și să o pun în prim-plan, la vedere, pentru ca ea să strălucească în toată splendoarea ei.

Ce am mai făcut? Am renunțat la „românizarea” numelor din Scriptură, pentru că prin acest procedeu nefast am ajuns să nu știm, de fapt, cum se numesc oamenii și locurile Scripturii. Fapt pentru care am transliterat din limba greacă numele omului sau al muntelui sau al orașului sau al neamului așa cum este. Pentru că numele Iisus e o transliterare perfectă a cuvântului grec Ἰησοῦς și pe el îl găsim în edițiile sinodale, dar, în aceleași ediții, cu nume „românizate”, nu găsim și Edem [Εδεμ], nu găsim Sit [Σηθ], nu găsim Matusala [Μαθουσαλα], Rahil [Ραχηλ], Moisis [Μωυσῆς], Iisus, fiul lui Navi [Ἰησοῦς υἱὸς Ναυη], Salomon [Σαλωμων], Irodis [Ἡρῴδης], Bitleem [Βηθλεὲμ], Satanas [Σατανᾶς], Timoteos [Τιμόθεος], Pavlos [Παύλος] etc.

De ce să le transliterăm doar pe unele, iar pe altele nu? Care e logica? De ce să știm numele exact al Domnului, Iisus, dar să nu știm că pe Pavel îl cheamă, de fapt, Pavlos, iar pe Ioan, îl cheamă Ioannis? Pentru că noi, în română, ar trebui să avem textul grec al Scripturii, tradus curat de la un capăt la altul, așa cum a făcut ediția 1688, și nu un text tradus din mai multe limbi, un text falsificat profund, pe care nu îl poți cita, pentru că te faci de rușine dacă te duci la o conferință internațională.

Dacă eu m-aș duce în Grecia, la un congres teologic, și aș cita din ediția sinodală de acum a Bisericii noastre, ce ar înțelege grecii, când ar vedea că eu spun una…dar textul spune alta? Dar dacă mă duc cu un text tradus după o ediție critică, cu o traducere fidelă textului, atunci oamenii înțeleg de ce am optat pentru o nuanță sau alta, pentru că pot să mă verifice față în față cu textul pe care l-am tradus. Însă eu nu mă pot duce cu o traducere sinodală românească a Scripturii la o conferință serioasă cu membrii altor Biserici surori sau cu membrii altor confesiuni, pentru că ea nu e una științifică. În enorm de multe pasaje, ediția sinodală spune una, iar ediția științifică grecească a Scripturii spune cu totul altceva. De aceea, transliterarea deplină a numelor ne scapă de multe reproșuri și discuții.

Ce am mai făcut? Am încercat să regularizez anumite cuvinte și expresii. Adică le-am tradus la fel în mai multe cărți ale Scripturii. Asta ne scapă de multe înțelegeri false ale textului.

Am învățat apoi că Scriptura are un anumit mod al ei de a vorbi, de a formula, de a repeta, de a sintetiza și l-am respectat întru totul. Am respectat cu multă atenție participiile fără articol, pe care le-am tradus cu gerunziul, ca și ediția 1688, am respectat pe întru întotdeauna, am redat infinitivul ca atare, iar infinitivul aorist a devenit conjunctivul nostru, viitorul capătă adesea forme reflexive în Scriptură, iar pe viitorul pasiv, uneori, l-am făcut și pe el să aibă nuanță reflexivă.

Numele de persoane și de locuri, în traducerile mele, sunt numai la nominativ. Și pentru că am respectat textul ca atare, mi-am dat seama că în el există texte și nume despre care nu auzisem niciodată, dar că unele lucruri, cu care eu eram învățat, nu există de fapt în Scriptură.

Spre exemplu, am introdus în Ps. 51, 4 cuvântul brici, pentru că asta înseamnă cuvântul ξυρὸν și a rezultat: „Nedreptate a socotit [ἐλογίσατο] limba ta, ca briciul [ξυρὸν] ascuțit ai făcut viclenie”.

În Ps. 57, 10 am introdus cuvântul verigar, adică pe Rhamnus cathartica, pentru că asta înseamnă τὴν ῥάμνον. Am introdus psaltirion și liră, Sihemurile și Sina, instrumente și timpaniste (pe ultimul la Ps. 67, 26), a Se urgisi pentru Dumnezeu și trăiește-mă [ζῆσόν με] pentru relația Lui cu mine, omul credincios, dar nu am găsit bufnița în Psalmii Scripturii. Pentru că „bufnița din dărâmături”, din Ps. 101, 7, existentă în ediția sinodală, nu există de fapt în LXX.

În LXX există, la Ps. 101, 7, acest text: „făcutu-m-am ca stârcul de noapte în locul casei [ἐγενήθην ὡσεὶ νυκτικόραξ  ἐν οἰκοπέδῳ]”. Și dacă Mihail Neamțu ar fi știut faptul că, în LXX, sintagma „bufnița din dărâmături” nu există, nu și-ar fi pus-o pe coperta cărții lui[25], pentru că lui nu îi place să se facă de râs.

În Psalmii Scripturii se distinge între urgia și mânia lui Dumnezeu. Am găsit aici pe a ispăși și ispășire, l-am generalizat pe stăpânitor pentru a-l reda pe ἄρχων, l-am găsit pe extaz [ἔκστασις] de 3 ori: Ps. 30, 23; 67, 28 și 115, 2, pe care mulți îl echivalează cu uimire și îl dau „dispărut” din Scriptură, despre multe sintagme triadologice din Psalmi am vorbit în vol. al 2-lea din Dogmatică, încă nepublicat, și veți găsi, dacă veți citi ediția mea cu atenție, multe locuri din Psalmi pe care nu le-ați auzit niciodată mai înainte. Pentru că ele nu au fost traduse ca atare.

După cum și intuiți, experiența mea în materie de traducere a Scripturii crește de la o zi la alta. Edițiile critice pe care le-am publicat până azi vor avea și ele nevoie de revizuire. Le voi revizui iar și iar, pentru ca ediția finală, după cum spuneam, să cuprindă mai multe ediții critice la aceeași carte, dar și traduceri directe după manuscrisele Scripturii.  Asta va însemna că ediția mea scripturală va fi în mai multe volume, fiecare de câteva sute de pagini, și ea va fi una critică.

Pentru cartea Psalmilor însă, v-am pregătit o surpriză frumoasă. Dacă ediția de față e una științifică, care prezintă și erorile copiștilor Scripturii și adăugirile mele și comentarii de subsol și fragmente din limba greacă, plus imagini explicative, următoarea carte pe care o voi publica se va numi Psalmii liturgici și ea va conține o formă liturgică a textului științific de față. Adică, în cartea următoare, vă vom pune la îndemână textul psalmilor în ediție liturgică, care poate fi folosit în rugăciunile dumneavoastră personale. Noi folosim deja acest text liturgic în rugăciunile noastre personale, de acasă.

Așadar, iubiții mei, sunt încă pe cale în materie de textul Scripturii și în ceea ce privește scrierea Dogmaticii mele! Încă nu am editat până acum niciun volum din Viețile Sfinților, din ediția noastră, a mea și a soției mele, deși am ajuns să lucrăm la volumul al 3-lea. Însă, am început mai multe Vieți de Sfinți, pe unele le-am terminat, pe altele nu și ele sunt presărate în cele 3 volume de până acum, încă în manuscris.

Cu harul lui Dumnezeu, cu rugăciunile dumneavoastră, cu eforturile noastre de zi cu zi, nădăjduim să mergem mai departe cu toate și să vă punem la îndemână munca noastră, spre folosul dumneavoastră teologic și duhovnicesc. Pentru că teologia Bisericii e cea care ne aprinde viața, cea care ne transfigurează, cea care ne umple de slava lui Dumnezeu, ea fiind focul Domnului aruncat în noi.

Și dacă ne aprindem din focul lui Dumnezeu, atunci suntem făclii aprinse, luminoase, îmbucurătoare pentru oameni, și nu ființe reci, rele și respingătoare.

Nădăjduim ca postul acesta să ne înduhovnicească pe toți, ca rugăciunile Bisericii să ne aprindă pe toți spre iubire și spre nevoință, pentru ca să vrem și să fim una în slava Dumnezeului nostru treimic, așa după cum El Își dorește. Amin!


[1] Scrisă în ziua de 1 martie 2017, zi de miercuri, însorită, cu 13 grade la ora 10.00.

[2] A se vedea: http://www.teologiepentruazi.ro/2011/08/11/evanghelia-dupa-matei/.

[3] Idem: http://www.teologiepentruazi.ro/2015/01/20/epistola-catre-efeseni/.

[4] Idem: http://www.teologiepentruazi.ro/2015/01/21/cartea-sfantului-profet-ionas/.

[5] Idem: http://www.teologiepentruazi.ro/2015/01/23/cele-3-epistole-catolice-ale-sfantului-apostol-ioannis/.

[6] Idem: http://www.teologiepentruazi.ro/2015/01/30/epistola-catolica-a-sfantului-apostol-iacovos-fratele-domnului/.

[7] Idem: http://www.teologiepentruazi.ro/2015/02/04/cartea-sfantului-profet-ioil/.

[8] Idem: http://www.teologiepentruazi.ro/2015/02/10/cartile-sfintilor-profeti-avdiu-si-angheos/.

[9] Idem: http://www.teologiepentruazi.ro/2015/02/13/epistola-catre-filippeni-a-sfantului-apostol-pavlos/.

[10] Idem: http://www.teologiepentruazi.ro/2015/02/18/cantarea-cantarilor/.

[11] Idem: http://www.teologiepentruazi.ro/2015/03/22/evanghelia-dupa-marcos/.

[12] Idem: http://www.teologiepentruazi.ro/2015/09/09/cartea-sfantului-profet-naum/.

[13] Idem: http://www.teologiepentruazi.ro/2015/10/10/epistola-catre-galatei/.

[14] Idem: http://www.teologiepentruazi.ro/2015/10/21/cartea-sfantului-profet-amvacum/.

[15] Idem: http://www.teologiepentruazi.ro/2015/11/08/epistola-catre-colossei/.

[16] Idem: http://www.teologiepentruazi.ro/2016/05/10/evanghelia-dupa-ioannis/.

[17] Idem: http://www.teologiepentruazi.ro/2016/05/10/cartea-sfantului-profet-sofonias/.

[18] Idem: http://www.teologiepentruazi.ro/2016/06/15/epistola-intaia-catre-timoteos/.

[19] Idem: http://www.teologiepentruazi.ro/2016/06/15/epistola-a-doua-catre-timoteos/.

[20] Idem: http://www.teologiepentruazi.ro/2016/08/12/cantarile/.

[21] Idem: http://www.teologiepentruazi.ro/2016/10/29/parimiele-lui-salomon/.

[22] Idem: http://www.teologiepentruazi.ro/2016/11/23/ecclisiastis/.

[23] Idem: http://www.teologiepentruazi.ro/2015/06/12/teologia-dogmatica-ortodoxa-vol-1/.

[24] O puteți downloada de aici: https://archive.org/details/Biblia1688.

[25] Mă refer la cea de aici: http://www.polirom.ro/catalog/carte/bufnita-din-daramaturi-insomnii-teologice-in-romania-postcomunist-2897/.

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén