1. Și răspunzând Iov, zice:
2. „Auzit-am [ca] acestea multe, [căci] mângâietori de rele [παρακλήτορες κακῶν] [sunteți] toți.
3. Căci ce, nu este rânduială cuvintelor Duhului? Sau ce îți [te] va supăra ție [pe tine], că răspunzi?
4. Și eu [pot] ca și voi vorbind [să vorbesc], dacă se supunea [s-ar fi supus] și sufletul vostru în locul celui al meu. Atunci voi sări [întru] voi [cu] cuvinte și voi clătina împotriva voastră capul.
5. Și să fie tărie[1] în gura mea [εἴη δὲ ἰσχὺς ἐν τῷ στόματί μου] și mișcarea buzelor nu o voi înfrâna [κίνησιν δὲ χειλέων οὐ φείσομαι][2].
6. Căci dacă voi vorbi, nu mă va durea rana. Iar dacă și voi tăcea, [cu] cât mai puțin mă voi răni?
7. Iar acum ostenit m-am făcut [νῦν δὲ κατάκοπόν με πεποίηκεν], nebun [μωρόν], putred [σεσηπότα].
8. Și Te-ai apucat de mine [καὶ ἐπελάβου μου]. Întru mărturie a făcut [εἰς μαρτύριον ἐγενήθη] [aceasta]. Și s-a ridicat în mine minciunea mea [καὶ ἀνέστη ἐν ἐμοὶ τὸ ψεῦδός μου] [și] în fața mea a dat răspuns [κατὰ πρόσωπόν μου ἀνταπεκρίθη].
9. [În] urgie folosindu[-mă Dumnezeu] [ὀργῇ χρησάμενος][3], m-a doborât [κατέβαλέν με], scrâșnind asupra mea dinții [ἔβρυξεν ἐπ᾽ ἐμὲ τοὺς ὀδόντας] [Lui], săgețile atacatorilor Lui în mine a[u] căzut [βέλη πειρατῶν Αὐτοῦ ἐπ᾽ ἐμοὶ ἔπεσεν].
10. [Cu] pironirile ochilor a sărit, [cu ceva] ascuțit m-a lovit întru obraz și împreună au alergat împotriva mea.
11. Căci m-a dat Domnul întru mâinile celui nedrept [παρέδωκεν γάρ με ὁ Κύριος εἰς χεῖρας ἀδίκου] și la cei neevlavioși m-a aruncat [ἐπὶ δὲ ἀσεβέσιν ἔρριψέν με].
12. Fiind în pace, [El] m-a risipit. Luându-mă de păr, m-a smuls. M-a pus ca pe un semn [κατέστησέν με ὥσπερ σκοπόν].
13. M-au înconjurat [cu] sulițe, aruncând întru rinichii mei. Necruțând[u-mă], au vărsat întru pământ fierea mea.
14. Doborându-mă cădere peste cădere [κατέβαλόν με πτῶμα ἐπὶ πτώματι], au alergat către mine cei care pot [ἔδραμον πρός με δυνάμενοι].
15. Sac am cusut peste pielea mea și puterea mea în pământ s-a stins.
16. Pântecele meu a ars de [atâta] plâns [ἡ γαστήρ μου συγκέκαυται ἀπὸ κλαυθμοῦ] și peste pleoapele mele [s-a lăsat] umbra [ἐπὶ δὲ βλεφάροις μου σκιά].
17. Și [lucru] nedrept nu era în mâinile mele și rugăciunea mea [era] curată.
18. Și pământul are să acopere peste sângele trupului meu, [încât] nici să fie [nu va fi] loc strigării mele.
19. Și acum, iată, în ceruri [este] mărturia mea [καὶ νῦν ἰδοὺ ἐν οὐρανοῖς ὁ μάρτυς μου] și cunoscătorul meu [este] în[tru] cei prea înalți [ὁ δὲ συνίστωρ μου ἐν ὑψίστοις]!
20. Să ajungă rugăciunea mea către Domnul [ἀφίκοιτό μου ἡ δέησις πρὸς Κύριον] și înaintea Lui să picure ochiul meu [ἔναντι δὲ αὐτοῦ στάζοι μου ὁ ὀφθαλμός].
21. Și să fie mustrarea omului înaintea Domnului și fiul omului [înaintea] aproapelui său.
22. Și ani nenumărați au venit și voi merge [în] calea pe care nu mă voi mai întoarce.
[1] Slava lui Dumnezeu, harul Său.
[2] Nu îmi voi opri buzele în slujirea Domnului, ci Îl voi lăuda pe El și voi vorbi despre El oamenilor.
[3] În urgia Lui certându-mă, El m-a folosit duhovnicește, m-a înțelepțit.