Predică la Nașterea Domnului [2017]

Iubiții mei[1],

Hristos S-a născut!

S-a născut în Bitleem [Βηθλέεμ], întru cetatea lui David [εἰς πόλιν Δαυίδ] [Lc. 2, 4, BYZ]. În mica cetate a lui David[2], care se află la 10 km sud de Ierusalim[3]. Cetate care, în mod profetic, în limba ebraică se numește Bet Lehem [בֵּית לֶחֶם‎], care înseamnă Casa Pâinii[4]. Pentru că Iisus Hristos, Fiul Tatălui, este Pâinea vieții [Ἄρτος τῆς ζωῆς] [In. 6, 35, BYZ], Care ne-a coborât nouă din cer [In. 6, 38] în pântecele Fecioarei și S-a născut mai presus de fire din ea.

Însă Domnul, ne precizează Tradiția Bisericii, nu S-a născut chiar în cetatea Bitleemului, ci aproape de cetate, către răsărit, într-o peșteră[5]…

–  De ce într-o peșteră?

– „Pentru că nu era lor loc în[tru] găzduire [διότι οὐκ ἦν αὐτοῖς τόπος ἐν τῷ καταλύματι]” [Lc. 2, 7, BYZ]. Pentru Fiul Tatălui nu S-a găsit loc de găzduire în cetatea lui David, deși El a făcut toate cu cuvântul, dimpreună cu Tatăl și cu Duhul Sfânt.

Și tot Sfântul Lucas ne spune că atunci când „s-au împlinit zilele [ca] ea să nască” [Lc. 2, 6], Născătoarea de Dumnezeu „a născut pe Fiul ei Cel Întâi-născut [ἔτεκεν τὸν Υἱὸν αὐτῆς τὸν πρωτότοκον], și L-a înfășat pe El [καὶ ἐσπαργάνωσεν Αὐτόν], și L-a culcat pe El în iesle [καὶ ἀνέκλινεν Αὐτὸν ἐν τῇ φάτνῃ]” [Lc. 2, 7, BYZ].

Și L-a născut, și imediat tot ea L-a înfășat și L-a culcat pe El în iesle, în ieslea aflată în peștera de lângă Bitleem, pentru că nașterea Lui a fost suprafirească. Ea nu a stricat fecioria Fecioarei, ci a făcut-o să fie Maică și Fecioară în același timp, Pururea Fecioară.

Peștera unde S-a născut Domnul era de fapt…un grajd[6]. Un grajd pentru animale. Pentru că și umanitatea se umpluse de fapte dobitocești, de fapte de rușine, de fapte lipsite de rațiune. Căci închinarea la idoli și toate patimile drăcești ne fac urâți, ne fac neoameni, când noi am fost chemați să fim după chipul și după asemănarea lui Dumnezeu [Fac. 1, 26].

Și din faptul că Domnul S-a smerit pe Sine și a îngăduit să Se nască tocmai acolo, în peștera transformată în grajd, ne spune nouă, tuturor, că El a venit să îi cheme pe toți oamenii la mântuire. El a venit să îi cheme pe toți cei căzuți în păcate, pe toți cei pătimași, pentru ca să îi ridice la viața veșnică cu El.

Și în peșteră, „Preacurata și Preabinecuvântata Fecioară, în miezul nopții, rugându-se lui Dumnezeu cu fierbințeală și cu totul fiind cu mintea la Dumnezeu, arzând de dorirea și de dragostea Lui, a născut fără durere pe Domnul nostru Iisus Hristos, în douăzeci și cinci ale lunii decembrie. Pentru că astfel se și cuvenea să nască, fără durere, aceea care a zămislit fără păcat”[7].

Iar lângă ieslea unde era pus Domnul erau boul și asinul[8], despre care profețise Sfântul Isaias în 1, 3: „boul l-a cunoscut pe cel care l-a dobândit [ἔγνω βοῦς τὸν κτησάμενον] și măgarul ieslea domnului său [καὶ ὄνος τὴν φάτνην τοῦ κυρίου αὐτοῦ]” [LXX]. Și „boul acela şi asinul erau aduși de Iosif din Nazaret. Asinul se adusese pentru Fecioara cea îngreuiată ca s-o ducă deasupra sa pe cale, iar pe bou îl adusese Iosif, ca să-l vândă și să plătească datornicul bir împărătesc, și ca să cumpere cele de trebuință. Acele dobitoace necuvântătoare stând lângă iesle, cu aburul lor încălzeau pe Prunc în frigul iernii și așa slujeau Stăpânului și Făcătorului”[9] lor.

Și când a născut Fecioara și L-a alăptat pe Domnul ca pe un Prunc, atunci Sfântul Iosif a cunoscut taina întrupării Sale și „s-a închinat cu frică și cu bucurie, mulțumind lui Dumnezeu Cel întrupat, Care l-a învrednicit a fi singur[ul] văzător și slujitor al tainei”[10].

– În ce zi a săptămânii S-a născut Domnul?

– Sâmbătă spre duminică, la miezul nopții[11].

Și Dumnezeu a început imediat să înmulțească pe martorii nașterii Sale!

Căci Arhanghelul Gavriil s-a arătat la 3 păstori, care privegheau lângă turmele lor[12] și le-a vestit că li S-a născut Mântuitorul în cetatea lui David, Hristos Domnul, și că El este Prunc înfășat și culcat în iesle [Lc. 2, 11-12, BYZ]. Și ei au venit și L-au văzut pe Mântuitorul lumii și au vestit nașterea Lui [Lc. 2, 16-17, BYZ]. Și la fel am făcut și noi, Păstorii cei duhovnicești, când am venit pe la casele dumneavoastră cu Sfânta Icoană a Nașterii Domnului și v-am vestit prea-bucuroasa Lui naștere. Pentru ca fiecare dintre dumneavoastră să vă faceți vestitori ai nașterii Lui și trăitori ai poruncilor Sale.

Și au mai venit și alții și L-au văzut pe Domnul[13]! Și de 2.000 de ani tot Îl vedem pe Domnul în noi și cu noi, întărindu-ne în fiecare zi. Căci ce am putea să facem noi fără El? Ce am putea să facem noi, pentru mântuirea noastră, în afara Lui? Pentru că mântuirea e de la Dumnezeu și trăită împreună cu El, pentru că mântuirea e viața veșnică cu El.

Ce trebuie să facem noi, iubiții mei, în acest mare praznic al Domnului? Să punem toate cuvintele Bisericii în inima noastră. Toate cuvintele teologiei celei dumnezeiești ale Bisericii. Așa cum a făcut Născătoarea de Dumnezeu. Căci „Mariam păstra toate cuvintele acestea [Μαριὰμ πάντα συνετήρει τὰ ῥήματα ταῦτα], cugetând în inima ei [συμβάλλουσα ἐν τῇ καρδίᾳ αὐτῆς]” [Lc. 2, 19, BYZ].

Pentru că atunci când citim cărțile cele sfinte ale Bisericii trebuie să le reținem conținutul, să le învățăm pe de rost și să cugetăm adesea la ele. Căci dacă nu cugetăm asupra lor, le uităm. Dar dacă le adâncim cuvintele, atunci găsim noi și noi înțelegeri sfinte ale lor. Pentru că Dumnezeu ne luminează ca să le înțelegem pe măsura vieții noastre și a dorului nostru de a-I sluji Lui întru curăție și sfințenie.

Iar viața de zi cu zi a creștinului ortodox e plină tocmai de rugăciuni și de citiri sfinte. Pentru că rugăciunea ne deschide mintea pentru înțelegerea cărților sfinte, iar cărțile sfinte ne umplu de dor dumnezeiesc după rugăciune și după curăția sufletului și a trupului. Și noi nu putem trăi creștinește decât în această atmosferă cuvioasă a rugăciunilor și a citirilor sfinte, la care cugetăm toată ziua.

Să cugetăm în inima noastră la voia lui Dumnezeu cu lumea! Pentru că El este prezent în fiecare clipă în viața noastră și a întregii lumi. Și știind acest lucru, să nu ne mai panicăm la orice zvon și la orice știre falsă! Pentru că toate se petrec în această lume după voia lui Dumnezeu și spre folosul nostru.

Să cultivăm pacea cu toți oamenii și, mai ales, să ne umplem de pacea lui Dumnezeu! Să ne rugăm pentru toți oamenii și să dorim mântuirea tuturor! Pentru că o conștiință împăcată și bucuroasă e o conștiință plină de bunătate, de iubire și de iertare.

Să avem cu toții un praznic luminos, frumos, plin de delicatețe și de bunătate! La mulți ani și Dumnezeu să ne bucure pe toți întru nașterea Sa cea preasfântă! Amin.

---

[1] Începută în dimineața zilei de 19 decembrie 2017, de la ora 7. 15. O zi de marți.

[2] A se vedea: http://paginiortodoxe.tripod.com/vsdec/12-25-nasterea_domnului.html.

[3] Idem: https://ro.wikipedia.org/wiki/Betleem.

[4] Idem: https://en.wikipedia.org/wiki/Bethlehem.

[5] Idem: http://paginiortodoxe.tripod.com/vsdec/12-25-nasterea_domnului.html. [6] Ibidem. [7] Ibidem. [8] Ibidem. [9] Ibidem. [10] Ibidem. [11] Ibidem. [12] Ibidem. [13] Ibidem.