Înțelepciunea lui Sirah, cap. 6, 18-37, cf. LXX

18. Copile, din tinerețea ta alege învățătura [τέκνον ἐκ νεότητός σου ἐπίλεξαι παιδείαν] și până la bătrâneți vei afla înțelepciunea [καὶ ἕως πολιῶν εὑρήσεις σοφίαν]!

19. Ca cel care ară și [ca] cel care seamănă apropie-te ei[1] și așteaptă roadele cele bune ale ei! Căci în lucrarea ei puțin vei trudi și repede vei mânca roadele sale.

20. Ca aspră foarte este celor neînvățați și nu va rămâne în[tru] ea[2] cel fără de inimă.

21. Ca piatra ispitirii va fi tare asupra lui și nu va întârzia să o arunce pe ea.

22. Căci înțelepciunea este după numele ei și nu multora le este arătată.

23. Ascultă, copile, și păzește gândul meu și să nu te lepezi de sfatul meu!

24. Și adu picioarele tale întru cătușele ei și întru zgarda ei gâtul tău!

25. Pleacă-ți umărul tău și poartă-o pe ea și să nu te mânie legăturilor [legăturile] ei!

26. În tot sufletul tău apropie-te ei și în toată puterea ta păzește căile ei!

27. Urmărește și caută și ți se va face cunoscută ție! Și înfrânat făcându-te, să nu o lași pe ea.

28. Căci în cele de apoi vei afla odihna ei [ἐπ᾽ ἐσχάτων γὰρ εὑρήσεις τὴν ἀνάπαυσιν αὐτῆς] și ți se va întoarce ție întru veselie [καὶ στραφήσεταί σοι εἰς εὐφροσύνην].

29. Și îți vor fi ție cătușele [ei] întru umbră a tăriei [καὶ ἔσονταί σοι αἱ πέδαι εἰς σκέπην ἰσχύος] și zgărzile ei întru veșmânt al slavei [καὶ οἱ κλοιοὶ αὐτῆς εἰς στολὴν δόξης].

30. Căci podoaba cea de aur este peste ea și lanțurile ei [sunt] fir de iacint [κλῶσμα ὑακίνθινον].

31. [Ca și cu] un veșmânt al slavei te vei îmbrăca [cu] ea [στολὴν δόξης ἐνδύσῃ αὐτὴν] și cununa bucuriei îți va pune ție [καὶ στέφανον ἀγαλλιάματος περιθήσεις σεαυτῷ].

32. Copile, dacă ai să vrei, te vei învăța și dacă ai să-ți dai sufletul tău[3], iscusit [πανοῦργος] vei fi!

33. Dacă ai să iubești a asculta, vei aștepta [ἐὰν ἀγαπήσῃς ἀκούειν ἐκδέξῃ] [sfaturile] și dacă ai să pleci urechea ta [la ele], înțelept vei fi [καὶ ἐὰν κλίνῃς τὸ οὖς σου σοφὸς ἔσῃ].

34. Stai în mulțimea celor mai bătrâni [ἐν πλήθει πρεσβυτέρων στῆθι] și de cine [este] înțelept [καὶ τίς σοφός], lui [de el] lipește-te [αὐτῷ προσκολλήθητι]]!

35. Toată povestirea cea dumnezeiască voiește a asculta [πᾶσαν διήγησιν θείαν θέλε ἀκροᾶσθαι] și parimiele înțelegerii să nu[-ți] scape pe tine [καὶ παροιμίαι συνέσεως μὴ ἐκφευγέτωσάν σε] [ție]!

36. Dacă ai să-l vezi pe cel înțelept, ridică-te dis-de-dimineață către el [ἐὰν ἴδῃς συνετόν ὄρθριζε πρὸς αὐτόν] și piciorul tău să tocească treptele ușilor sale [καὶ βαθμοὺς θυρῶν αὐτοῦ ἐκτριβέτω ὁ πούς σου]!

37. Cugetă în[tru] poruncile Domnului și în[tru] poruncile Sale cugetă pururea! [Căci] El va întări inima ta și pofta înțelepciunii [ἡ ἐπιθυμία τῆς σοφίας] ți se va da ție.


[1] Învățăturii.

[2] Întru învățătură.

[3] Dacă ai să-ți dai toată silința.

4 comments

  • Lauda înțelepciunii! Foarte frumos… Doamne ajută!

  • Doamne ajută! Cred că există două categorii de oameni care înțeleg prost înțelepciunea: cei care cred că ea e numai inteligența cu care memorezi, judeci lucrurile lumii actuale și te descurci în viață, și cei care cred că ea e un dar care îți pică pur și simplu de la Dumnezeu, pentru care nu faci nimic. Un text ca acesta și altele din Sfânta Scriptură despre înțelepciune nu confirmă niciuna din păreri. Înțelepciunea nu e pur și simplu facultatea care te ajută să faci studii superioare sau „să te realizezi” în viață. Dar nici nu e un dar dumnezeiesc pe care îl au doar unii fără să muncească pentru el, doar așa, din „hatârul” lui Dumnezeu.
    Cred că înțelegem foarte prost lucrurile tocmai pentru că nu mai cunoaștem adevărul lui Dumnezeu despre acestea.
    Mulțumim, Părinte, pentru toate eforturile pe care le faceți! Binecuvântați!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *