1. În trei [lucruri] m-am înfrumusețat și m-am ridicat [ca] cele frumoase înaintea Domnului și a oamenilor: unirea fraților și prietenia aproapelui și femeia și bărbatul purtându-se împreună pe ei înșiși.

2. Iar trei vederi a urât sufletul meu și foarte m-a mâniat viața lor: săracul cel trufaș și mincinosul cel bogat [și] bătrânul preacurvar micșorându-se [cu] înțelegerea.

3. În tinerețe nu ai adunat. Și cum vei afla în[tru] bătrânețea ta?

4. Cât de frumoasă [este] judecata bătrâneților! Și [în viața] celor mai bătrâni se cunoaște sfatul.

5. Cât de frumoasă [este] înțelepciunea bătrânilor [γερόντων σοφία]! Și ale celor slăviți [sunt] gândul și sfatul.

6. Cununa bătrânilor [este] multa încercare [στέφανος γερόντων πολυπειρία] și lauda lor [este] frica Domnului [καὶ τὸ καύχημα αὐτῶν φόβος Κυρίου].

7. Nouă gânduri am fericit în inima [mea] și pe cel de-al 10-lea îl voi zice cu limba [mea]: omul veselindu-se cu copiii [lui], trăind și privind către căderea vrăjmașilor.

8. Fericit [este] cel care trăiește cu femeie înțeleaptă și care cu limba [sa] nu a alunecat și care nu a slujit celui nevrednic de sine.

9. Fericit [este cel] care a aflat înțelepciune și care o povestește întru urechile celor care o ascultă.

10. Cât de mare [este] cel care a aflat înțelepciune! Dar [acesta] nu este mai mare decât cel care se teme de Domnul.

11. Frica Domnului mai mult decât tot a covârșit. Cel care o ține pe ea cu cine se va asemăna?

12.

13. Toată rana, dar nu rana inimii, și toată răutatea, dar nu răutatea nevestei.

14. Toată aducerea, dar nu aducerea celor care urăsc, toată răzbunarea, dar nu răzbunarea vrăjmașilor.

15. Nu este cap mai mult decât capul șarpelui [οὐκ ἔστιν κεφαλὴ ὑπὲρ κεφαλὴν ὄφεως] și nu este mânie mai multă decât mânia vrăjmașului.

16. Voi binevoi să trăiesc cu leul și [cu] balaurul [συνοικῆσαι λέοντι καὶ δράκοντι εὐδοκήσω] decât să trăiesc cu nevasta cea rea [ἢ συνοικῆσαι μετὰ γυναικὸς πονηρᾶς].

17. Răutatea nevestei schimbă vederea ei [πονηρία γυναικὸς ἀλλοιοῖ τὴν ὅρασιν αὐτῆς] și întunecă fața ei ca ursul [καὶ σκοτοῖ τὸ πρόσωπον αὐτῆς ὡς ἄρκος].

18. În mijlocul aproapelui său se va așeza bărbatul ei și, fără să vrea, a suspinat cele amare [καὶ ἀκουσίως ἀνεστέναξεν πικρά].

19. Mică [este] toată răutatea [în comparație] cu răutatea nevestei [μικρὰ πᾶσα κακία πρὸς κακίαν γυναικός]. Sorțul celui păcătos a căzut [cu] ea.

20. Urcușul [este] nisipos în picioarele celui mai bătrân. Așa [este] nevasta cea vorbăreață bărbatului celui liniștit.

21. Să nu cazi în frumusețea femeii și femeie să nu dorești[1].

22. Urgie și nerușinare și rușine mare [este] femeia, dacă are să adauge bărbatului ei[2].

23. Inimă smerită și față întristată și rană a inimii [καρδία ταπεινὴ καὶ πρόσωπον σκυθρωπὸν καὶ πληγὴ καρδίας] [este] nevasta cea rea [γυνὴ πονηρά]. Mâini slăbite și genunchi slăbănogiți [este cea] care nu va ferici pe bărbatul ei.

24. De la femeie [este] începutul păcatului [ἀπὸ γυναικὸς ἀρχὴ ἁμαρτίας] și din cauza ei murim toți.

25. Să nu dai apei o cale de ieșire, nici îndrăzneală nevestei celei rele.

26. Dacă [nevasta] nu merge după mâinile tale [εἰ μὴ πορεύεται κατὰ χεῖράς σου], de la cărnurile tale tai-o pe ea [ἀπὸ τῶν σαρκῶν σου ἀπότεμε αὐτήν][3]!


[1] Să nu o dorești în mod păcătos! Să nu poftești la ea!

[2] Dacă are să strângă bani și lucruri, în mod păcătos, și le va aduce acasă.

[3] De la carnea trupului tău taie-o pe ea! Desparte-te de ea!

Did you like this? Share it: