18. Și a fost, când a fi [era] El rugându-Se singur, [că] împreună cu El [erau și] Ucenicii [Săi]! Și i-a întrebat pe ei, zicând: „Cine Îmi zic mulțimile a fi [Τίνα Με λέγουσιν οἱ ὄχλοι εἶναι]?”.

19. Și ei, răspunzând, au zis: „Ioannis Botezătorul! Iar alții Ilias! Iar alții, că un Profet, careva [din] cei vechi, s-a sculat[1]”.

20. Și [Iisus] le-a zis lor: „Dar voi cine Îmi ziceți a fi [Ὑμεῖς δὲ τίνα Με λέγετε εἶναι]?”. Și Petros, răspunzând, a zis: „Hristosul lui Dumnezeu [Τὸν Χριστὸν τοῦ Θεοῦ]”.

21. Iar El, mustrându-i lor [pe ei], a poruncit [ca] nimănui să [nu] spună aceasta,

22. zicând că „Se cuvine [ca] Fiul omului să pătimească multe și să fie respins [ἀποδοκιμασθῆναι] de cei mai bătrâni și de arhierei și de cărturari și să fie omorât și a treia zi să învie”.

23. Și zicea către toți: „Dacă cineva voiește să vină după Mine [Εἴ τις θέλει ὀπίσω Μου ἐλθεῖν], să se nege pe sine [ἀπαρνησάσθω ἑαυτόν] și să-și ia crucea lui [καὶ ἀράτω τὸν σταυρὸν αὐτοῦ] și să-Mi urmeze Mie [καὶ ἀκολουθείτω Μοι]!

24. Căci cine are să voiască să-și mântuie sufletul său [Ὃς γὰρ ἐὰν θέλῃ τὴν ψυχὴν αὐτοῦ σῶσαι], îl va pierde pe el [ἀπολέσει αὐτήν]! Dar cine are să-și piardă sufletul său pentru Mine [ὃς δ᾽ ἂν ἀπολέσῃ τὴν ψυχὴν αὐτοῦ ἕνεκεν Ἐμοῦ], acela îl va mântui pe el [οὗτος σώσει αὐτήν].

25. Căci ce folosește omului, câștigând lumea toată, dar pe sine pierzându-se sau păgubindu-se?

26. Căci cine are să se rușineze de Mine și de cuvintele Mele, de acela Fiul omului Se va rușina, când are să vină în slava Sa [ὅταν ἔλθῃ ἐν τῇ δόξῃ Αὐτοῦ] și a Tatălui [καὶ τοῦ Πατρὸς] și a Sfinților Îngeri [καὶ τῶν Ἁγίων Ἀγγέλων].

27. Și cu adevărat vă zic vouă, [că] sunt unii [din] cei care au stat aici, care nu au să guste moartea [οἳ οὐ μὴ γεύσωνται θανάτου], până [nu] au să vadă Împărăția lui Dumnezeu [ἕως ἂν ἴδωσιν τὴν Βασιλείαν τοῦ Θεοῦ]”.


[1] A înviat din morți.

Did you like this? Share it: