1. Fericit [este] bărbatul nevestei celei bune și numărul anilor săi [este] îndoit.

2. Femeia cea bărbătoasă [γυνὴ ἀνδρεία] îl veselește pe bărbatul ei și anii săi îi va umple în pace.

3. Nevasta cea bună [este] partea cea bună [și] în partea celor care se tem de Domnul va fi dată.

4. Inima cea bună, și a bogatului și a săracului, în toată vremea fața [o are] veselă.

5. De trei ori s-a temut inima mea și la al 4-lea feței m-am rugat: bârfa cetății și adunarea mulțimii[1] și defăimarea: toate [sunt mai] rele decât moartea.

6. Durere a inimii și jale [este] nevasta geloasă pe [o altă] femeie [ἄλγος καρδίας καὶ πένθος γυνὴ ἀντίζηλος ἐπὶ γυναικὶ] și biciul limbii [cu] toate împărtășindu-se [καὶ μάστιξ γλώσσης πᾶσιν ἐπικοινωνοῦσα].

7. Jugul de bou clătinându-se: [așa este] nevasta cea rea. Cel care o ține pe ea [este] ca cel care prinde scorpionul [ὁ κρατῶν αὐτῆς ὡς ὁ δρασσόμενος σκορπίου].

8. Urgie mare [este] femeia cea bețivă [ὀργὴ μεγάλη γυνὴ μέθυσος] și nerușinarea ei nu se va acoperi [καὶ ἀσχημοσύνην αὐτῆς οὐ συγκαλύψει].

9. Preacurvia[2] nevestei în înălțările ochilor [πορνεία γυναικὸς ἐν μετεωρισμοῖς ὀφθαλμῶν] și în genele[3] ei se va cunoaște [καὶ ἐν τοῖς βλεφάροις αὐτῆς γνωσθήσεται][4].

10. Asupra fiicei celei încăpățânate întărește paza [ἐπὶ θυγατρὶ ἀδιατρέπτῳ στερέωσον φυλακήν], ca nu [cumva], aflând libertatea ei, să o folosească [ἵνα μὴ εὑροῦσα ἄνεσιν ἑαυτῇ χρήσηται][5]!

11. Dinapoia ochiului celui nerușinat păzește-te și să nu te minunezi dacă are să greșească spre tine[6]!

12. Precum călătorul însetat își va deschide gura și din toată apa cea de aproape va bea, [el] în fața a tot țărușul va sta și înaintea săgeții va deschide tolba[7].

13. Harul nevestei îl va veseli pe bărbatul ei [χάρις γυναικὸς τέρψει τὸν ἄνδρα αὐτῆς] și oasele lui va [vor] îngrășa cunoașterea ei [καὶ τὰ ὀστᾶ αὐτοῦ πιανεῖ ἡ ἐπιστήμη αὐτῆς].

14. Darul Domnului [este] femeia cea tăcută [δόσις Κυρίου γυνὴ σιγηρά] și nu este schimbare sufletului învățat[8].

15. Har peste har [este] femeia cea rușinoasă [χάρις ἐπὶ χάριτι γυνὴ αἰσχυντηρά] și nu este [nicio] greutate [la] tot sufletul cel vrednic [și] înfrânat.

16. Soarele răsărind în cele prea înalte ale Domnului [ἥλιος ἀνατέλλων ἐν ὑψίστοις Κυρίου] și frumusețea nevestei celei bune în[tru] podoaba casei sale [καὶ κάλλος ἀγαθῆς γυναικὸς ἐν κόσμῳ οἰκίας αὐτῆς].

17. Luminătorul strălucind în sfeșnicul cel sfânt și frumusețea feței în bărbăția cea statornică [καὶ κάλλος προσώπου ἐπὶ ἡλικίᾳ στασίμῃ].

18. Stâlpii cei de aur peste prag de argint și picioarele cele frumoase [sunt] la sânii celui liniștit [καὶ πόδες ὡραῖοι ἐπὶ στέρνοις εὐσταθοῦς].

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28. Pentru două [lucruri] a fost mâhnită inima mea și pentru al 3-lea mânie mi-a venit: bărbatul războinic[, care este] lipsit din cauza sărăciei, și bărbații cei înțelepți, dacă au să fie disprețuiți, întorcându-se [de aceea] de la dreptate spre păcat. Domnul îl va pregăti întru sabie pe el[9].

29. Cu greu se va scoate negustorul din greșeală [μόλις ἐξελεῖται ἔμπορος ἀπὸ πλημμελείας] și nu se va îndrepta cârciumarul din păcat [καὶ οὐ δικαιωθήσεται κάπηλος ἀπὸ ἁμαρτίας][10].


[1] Ca să facă ceva rău.

[2] Adulterul.

[3] Genele pleoapelor.

[4] Pentru că va da de înțeles că nu își mai iubește și nici nu își mai respectă soțul, ci are o altă relație.

[5] În mod rău, păcătos.

[6] Să nu te miri, dacă cel nerușinat are să facă un anumit lucru rău la adresa ta!

[7] Datorită setei, el este întotdeauna pasibil de moarte.

[8] Nu se va schimba în rău, dar va crește întotdeauna în bine.

[9] Domnul îl va da morții pe cel care îi smintește pe oamenii credincioși.

[10] Negustorul „greșește” în favoarea sa, spunând că e mai scump produsul decât este el de fapt sau că sunt 3 kilograme de ceapă și nu unul și jumătate. Iar cârciumarul nu se îndreaptă din păcatul său fundamental: acela de a pune apă în băutură.