1. Cel care îl iubește pe fiul său va stărui [cu] bicele lui[1], ca să se înveselească în[tru] cele de apoi ale sale.

2. Cel care îl ceartă pe fiul său se va folosi în[tru] el și în mijlocul celor cunoscuți în[tru] el se va lăuda.

3. Cel care îl învață pe fiul său va întărâta spre invidie pe cel vrăjmaș și înaintea prietenilor [săi] în[tru] el se va bucura.

4. A murit tatăl său [ἐτελεύτησεν αὐτοῦ ὁ πατήρ] și [este] ca și [cum] nu a murit [καὶ ὧς οὐκ ἀπέθανεν]. Căci pe cel asemenea lui l-a lăsat după el [ὅμοιον γὰρ αὐτῷ κατέλιπεν μετ᾽ αὐτόν].

5. În viața sa a văzut și s-a înveselit și în[tru] moartea sa nu s-a mâhnit.

6. Înaintea celor vrăjmași a lăsat răzbunarea și celor prieteni răsplătindu-le [le-a răsplătit] har.

7. Înnoindu-l pe fiu va lega[2] rănile sale și în toată strigarea sa va tulbura cele dinăuntru ale sale.

8. Calul cel nestăpânit iese năvalnic, iar fiul, lăsându-se liber, iese nepoliticos [προαλής].

9. Învață-l pe copil și te va uimi! Joacă-te [cu] el și te va întrista!

10. Să nu râzi împreună cu el, ca să nu suferi împreună [cu el] și în[tru] cele de apoi îți vei scrâșni dinții tăi [καὶ ἐπ᾽ ἐσχάτων γομφιάσεις τοὺς ὀδόντας σου][3].

11. Să nu-i dai lui stăpânire în[tru] tinerețe.

12. Frânge-i coastele sale cât timp este prunc [θλάσον τὰς πλευρὰς αὐτοῦ ὡς ἔστιν νήπιος][4], ca nu cumva, învârtoșându-se, să nu-ți mai asculte ție [să nu mai asculte de tine]!

13. Ceartă-l pe fiul tău și lucrează în[tru] el[5]! Ca nu [cumva], în[tru] nerușinarea sa, să te poticnești[6].

14. Mai bun [este] săracul cel sănătos și întărindu-se [cu] iscusința decât bogatul biciuit întru trupul său[7].

15. Sănătatea și tăria [trupului sunt] mai bune [decât] tot aurul și trupul cel tare decât bogăția cea nemăsurată.

16. Nu este bogăția mai bună [decât] sănătatea trupului și nu este [mai bună] veselia [εὐφροσύνη] [decât] bucuria inimii [χαρὰν καρδίας][8].

17. Mai bună [este] moartea decât viața cea amară [κρείσσων θάνατος ὑπὲρ ζωὴν πικρὰν] și odihna veșnică decât boala cea statornică [καὶ ἀνάπαυσις αἰῶνος ἢ ἀρρώστημα ἔμμονον].

18. Cele bune turnându-se peste gura închisă[9], câștiguri de mâncăruri zăcând aproape de mormânt.

19. Care este folosul [și] câștigul idolului? Căci nici [nu] va mânca, nici nu are să miroasă. Așa [este] cel care e prigonit de către Domnul [οὕτως ὁ ἐκδιωκόμενος ὑπὸ Κυρίου].

20. Văzând în[tru lumina] ochilor și suspinând, ca eunucul îmbrățișând fecioara și suspinând.

21. Să nu dai întru întristare sufletul tău [μὴ δῷς εἰς λύπην τὴν ψυχήν σου] și să nu te necăjești pe tine însuți în[tru] sfatul tău [καὶ μὴ θλίψῃς σεαυτὸν ἐν βουλῇ σου].

22. Veselia inimii [este] viața omului [εὐφροσύνη καρδίας ζωὴ ἀνθρώπου] și bucuria bărbatului [este] lungimea de zile [καὶ ἀγαλλίαμα ἀνδρὸς μακροημέρευσις].

23. Bucură sufletul tău și mângâie inima ta și întristarea departe îndepărteaz-o de la tine! Căci pe mulți i-a omorât întristarea [πολλοὺς γὰρ ἀπώλεσεν ἡ λύπη] și nu este folos în[tru] aceasta [καὶ οὐκ ἔστιν ὠφέλεια ἐν αὐτῇ].

24. Râvna și mânia împuținează zilele [ζῆλος καὶ θυμὸς ἐλαττοῦσιν ἡμέρας] [omului] și grija aduce bătrânețea [mai] înainte de vreme [καὶ πρὸ καιροῦ γῆρας ἄγει μέριμνα].

25. Inima cea luminoasă și bună [λαμπρὰ καρδία καὶ ἀγαθὴ] în[tru] mâncărurile mâncărurilor ei va avea grijă [ἐπὶ ἐδέσμασιν τῶν βρωμάτων αὐτῆς ἐπιμελήσεται].


[1] Va stărui în a-l pedepsi în mod pedagogic.

[2] Va bandaja.

[3] Aluzie la Iad, la suferința Iadului.

[4] Corijează-l cât e prunc! Îndreaptă-i viața spre Dumnezeu și spre voia Lui!

[5] Lucrează la sufletul său, la modul în care el se raportează la tot ce există! Învață-l ce e bine să facă!

[6] Pentru ca viața lui cea păcătoasă să nu fie și pentru tine un motiv de păcătuire.

[7] Pedepsit de Dumnezeu pentru păcatele sale.

[8] Cu siguranță, prin veselie se desemnează aici bucuria trupească, păcătoasă, benchetuirea, pe când bucuria inimii este bucuria duhovnicească.

[9] Peste gura închisă a celui mort.

Did you like this? Share it: