Protoieria Roșiorii de Vede. Monografie-Album [3]
Biserica din Necșești are hramul Sfântul Gheorghe și satul este la 26 km de Roșiori. Prima atestare documentară: 7 august 1445, în hrisovul lui Vlad Dracu-Țepeș, p. 207. Biserica din lemn va arde în 1868, pe locul ei ridicându-se Biserica actuală, p. 208. În naos, la intrare, îi avem pe noii ctitori ai Bisericii, p. 208: Ion Putinică, cu soția lui Gherghina și fiicele lor Maria și Anca, p. 213. Noua pictură: Denski Adrian din București, p. 213. Resfințită în 2007 de PS Galaction Stângă, p. 213.
Biserica din Odobeasca are hramul Sfântul Ioan Botezătorul, a fost începută în 1898 și terminată în 1911, în timpul lui Carol I, p. 214. Pictura a fost refăcută în 1996-1997 de Nicolae Lupu și Camel Rusu, p. 217, ambii din Roșiori.
Biserica din Rădoiești Deal are hramul Sfânta Treime, numele satului venind de la Rădoi, un bărbat împroprietărit de Domn în sec. al 17-lea, p. 219. Biserica de aici a fost construită între 1856-1857 de caimacanul[1] Grigore Butculescu și de soția sa, Maria, născută Bujoreanu, proprietarii moșiei de la Rădoiești, împreună cu enoriașii, p. 220. Biserica a fost sfințită de ÎPS Nifon Rusailă în septembrie 1857, p. 220, al cărui mormânt e la Cernica[2].
Biserica de la Rădoiești Vale e închinată Sfântului Apostol Andrei, p. 225, și piatra ei de temelie s-a pus în 2 noiembrie 1995 de către Pr. Marius Militaru și Protoiereul Ilie Vișan, pe locul familiei Oprea și Gherghina Țucmeanu, morți fără urmași, p. 230. Biserica a fost sfințită pe 31 mai 2004 de către PS Galaction Stângă, p. 230, pictura fiind executată de Voicu Pascu din Alexandria, p. 231.
Biserica parohiei Adormirea Maicii Domnului din Roșiorii de Vede e situată pe str. Ana Ipătescu, nr. 17, p. 233. E zidită din cărămidă subțire, dar are ziduri groase, p. 233. A fost zidită în 1836 de slugerul[3] Sandu Depărățeanu, pe locul unei Biserici din lemn, ctitorită de același în 1811, p. 235. În pisania veche a Bisericii, numele orașului este Rușii de Vede, p. 235. Pe 8 septembrie 2002 Biserica a fost resfințită de PS Galaction. Pe 8 septembrie 2003 au fost aduse aici Sfintele Moaște ale Sfântului Antonie de la Iezerul Vâlcii, p. 240. Monumentul eroilor e din 1944, p. 241.
Biserica parohiei Sfânta Cuvioasă Paraschiva sau Sfânta Vineri-Gară din Roșiorii de Vede a fost construită tot de Sandu Depărățeanu, în 1836, pe temelia unei Biserici din 1807, p. 245. Pictura a fost refăcută de Alexandru Pătrașcu, un localnic, p. 247. Biserica a fost resfințită pe 15 august 2002, p. 247. Pe 2003 s-a terminat restaurarea picturii, p. 247. În 2003, Biserica a fost racordată la gaze, în 2007 s-a adus aici, pentru totdeauna, de la Iași, un veșmânt al Sfintei Parascheva, p. 248. Există lista Preoților și a Cântăreților bisericești, p. 248-251.
Biserica parohiei Sfinții Apostoli Petru și Pavel și Sfântul Spiridon din Roșiorii de Vede e situată pe bulevardul Sfânta Vineri, nr. 103, p. 253. Din Biserica de la 1708 s-a păstrat numai pisania, unde ni se spune că a fost terminată în 5 iulie 1708 și că Biserica primă a fost zidită de „Șerban Cantacuzino vel Vornic sin Drăghici Cantacuzino biv vel spătar și al Păunei”, p. 253. Și Biserica era închinată Mănăstirii Sfântul Spiridon Nou din București, zidită de Scarlat Ghica Voievod, p. 253. Actuala Biserică e din 7 iulie 1841, p. 254. A fost sfințită în 29 iulie 1999 de PS Galaction Stângă și de PS Irineu Popa, p. 255, actualul Mitropolit al Olteniei. Aceasta e cea mai veche Biserică din Roșiori, p. 256. În vechime, în jurul Bisericii era un cimitir, p. 257. Există lista Preoților și a Cântăreților bisericești, p. 257.
Biserica parohiei Sfânta Cruce din Roșiorii de Vede e numită și Sfânta Vineri din Delcel și e cea mai mică din oraș, p. 259. A fost începută în 1848 și sfințită la 8 octombrie 1860, iar cei care au construit-o au fost Sandu Depărățeanu, soția lui, Maria, și Pătrașcu Desu, p. 259. Între 1940-1970 a fost părăsită, iar în 1992 s-a refăcut pictura Bisericii de către Elena Rangheț, p. 259, fiind resfințită pe 14 septembrie 1993 de PS Calinic Argatu, p. 259, 261. Lista de nume e în p. 263.
Biserica parohiei Sfântul Ilie din Roșiorii de Vede e pe strada I. L. Caragiale, nr. 149. Cea veche a fost ctitorită de Neagu Mălurescu în 1804, un negustor local, iar Biserica de azi, din zid, apare în anul 1833, fiind construită de Andrei Teodor Desu și soția sa, Bălașa, p. 264. A fost repictată de George Albany în anul 1925, iar clopotnița e construită în 1933, p. 264. În 1996 e resfințită de către PS Calinic Argatu, p. 268. Lista numelor e în p. 269, iar monumentul e din 1967, p. 269.
Biserica parohiei Sfântul Ioan Botezătorul din Roșiorii de Vede e Biserica lângă care am fost hirotonit Diacon. Afară, slujindu-se în altarul de vară. E pe strada Mihai Eminescu, nr. 12 și a fost zidită în timpul Domnului Gheorghe Bibescu, p. 271. Din pisanie rezultă că a fost zidită între 1842-1845, p. 273. Mai înainte fusese o Biserică din lemn. E reparată și repictată în 1914 și se spală pictura în 1935, p. 273. Se spală pictura și în 1968, dar și în 1994, p. 276. E refăcută pictura în 2004 și resfințită pe 4 septembrie 2005, p. 276. Lista de nume e în p. 277. Între Preoți există și Pr. Alexandru Mazarini (1895-1908), p. 277.
Biserica parohiei Sfinții Împărați Constantin și Elena din Roșiorii de Vede sau Serdăreasa e pe strada Republicii, nr. 12, p. 278. E construită pe locul Bisericii unei Mănăstiri, pe care Mircea cel Bătrân a întărit-o cu ziduri de apărare, p. 278. În chiliile Mănăstirii de aici se vor adăposti pandurii lui Tudor Vladimirescu, care apărau orașul, p. 278. La 1877-1878, în chiliile Mănăstirii de aici, se vor adăposti 200 de prizonieri turci, majoritatea bolnavi de tifos, p. 278. Biserica actuală a fost construită de Marin și Maria Butculescu în 1832, fiind sfințită pe 15 iulie 1835, p. 280. Casa parohială de la 1850 a fost demolată, p. 281. Serdarul Marin Butculescu, ctitorul Bisericii, deși a fost înmormântat la Slatină, osemintele sale mai apoi au fost reînhumate aici, p. 281.
Zidul împrejmuitor e din 1850, făcut de fiii Butculeștilor, p. 286. Lista de nume e în p. 286, iar monumentul din curte e din 2007, p. 287.
[1] A se vedea: http://www.dex.ro/caimacan.
[2] Idem: https://ro.wikipedia.org/wiki/Nifon_Rusailă.
[3] Idem: http://www.dex.ro/sluger.