Sfintele Icoane

† Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Învățătura Ortodoxă despre Sfintele Icoane, Ed. Basilica, București, 2017, 75 p., format mic.

Conține 5 texte ale autorului.

Primul dintre ele: Icoana ortodoxă, simbol de credință vizual. A fost publicat anterior în vol. Învățătura despre Sfintele Icoane reflectată în teologia ortodoxă românească, vol. I, Ed. Basilica, București, 2017, p. 5-18, cf. n. 1, p. 5, dar textul de față a fost revizuit de autor, cf. Ibidem.

Ceea ce Profeții au văzut tainic sau spiritual, Apostolii au văzut cu ochii lor trupești, p. 8, și cu cei duhovnicești în același timp. Pentru că nu L-au văzut doar ca om, ci ca Fiul lui Dumnezeu întrupat.

„memoria duhovnicească vizuală a Bisericii”, p. 11. „icoana reprezintă fața umană a Celui ce există veșnic”, p. 12. „participarea la Împărăția lui Dumnezeu este finalitatea întregii creații”, p. 15.

„teologia liturgică exprimată de ei în iconografie este o teologie mărturisitoare, misionară și universală”, p. 18.

Sfintele Icoane ne cheamă mereu la rugăciune, p. 19, și ele au funcție anamnetică, pentru că ne amintesc vizual de Domnul și de iconomia mântuirii Sale, p. 20. Sunt „un antidot împotriva uitării iubirii lui Dumnezeu față de lume”, p. 20.

Căci Icoana Domnului, „deși este arătată imediat ochilor trupești, [ea] vizează totuși pe cei sufletești ai credinței. [Căci] ochii trupești văd chipul pictat al lui Hristos, pentru ca ochii sufletului [nostru] să sesizeze prezența iubitoare a persoanei Lui”, p. 21.

„limbajul simbolic-vizual și mistagogic-sacramental al Bisericii”, p. 25. „cinstirea icoanei sfințește privirea după cum ascultarea cuvântului Evangheliei sfințește auzul”, p. 26, nostru.

„conținutul profund evanghelic sau scripturistic al icoanelor ortodoxe”, p. 26. Căci „icoana este creația Bisericii în stare de rugăciune și contemplație”, p. 27, este exprimarea vizuală și tainică în același timp a sfințeniei personale.

„Televizorul și internetul au devenit aproape tot atât de importante ca și cartea, iar pentru unii, poate, chiar mai mult”, p. 28.

Iar autorul subliniază un lucru absolut important aici și anume că „iconografia creștină este o creație sui generis a Bisericii”, adică o creație originală, unică a Bisericii, „și nu o simplă adoptare a artei greco-romane sau egiptene în cultul creștin”, p. 29. Că iconografia creștină s-a creat în Biserică, pentru că reprezintă o vizualizare a învățăturii Bisericii, și ea nu a fost „împrumutată” din arta păgână. Pentru că am auzit teologi „creștini” care spun contrariul: că am „împrumutat” pictura religioasă din arta păgână sau că am „încreștinat” arta păgână.

Al doilea text începe în p. 31: Dimensiunea pascală a picturii bisericești europene. Un mic discurs din 5 mai 2014, revăzut și el, p. 31, n. 1. „exegeza hristocentrică” a Scripturii, p. 32. Iar perspectiva iconografiei ortodoxe este cea pascală, p. 40.

Al 3-lea text începe în p. 43: Pictura bizantină – expresia liturgică vizuală a credinței ortodoxe și a vieții Sfinților. E un alt cuvânt al autorului, rostit la un congres internațional din 20-24 mai 2017, întrunit la București, cf. Idem, p. 43, n. 1.

Din p. 51 începe al 4-lea text al acestei broșuri: 2017-Anul omagial al Sfintelor Icoane, al Iconarilor și Pictorilor bisericești. Sfintele Icoane sunt „un sprijin pentru memorie”, p. 53. Ele sunt „expresii liturgice ale credinței ortodoxe și lumini ale Împărăției cerurilor”, p. 58.

Al 5-lea text este o predică a autorului la Duminica Ortodoxiei. Intitulată: Icoana arată adevărul și frumusețea Ortodoxiei, p. 63. Nu ni se spune însă în ce an a fost scrisă.  „Mărturisim ceea ce vedem cu ochii duhovnicești ai credinței”, p. 68. „Icoana ortodoxă este Evanghelie pictată”, p. 71. Sfinții ne cheamă pe toți la sfințenie, p. 73.

Editor: Pr. Mihai Hau, Redactor: Pr. Cristian Antonescu, Layout și copertă: Daniela Gabriela Pascu, publicată la Tipografia cărților bisericești.

Did you like this? Share it: