iconografic

Pr. Prof. Dr. Ene Braniște, Programul iconografic al Bisericilor Ortodoxe – îndrumător pentru zugravii de Biserici – , Ed. Basilica, București, 2017, 120 p. Și tocmai în ultima pagină aflăm că e vorba despre un studiu al lui Braniște din BOR 5-6/ 1974, p. 730-771…dar completat de Arhim. Dr. Chiril Lovin în 2017. Cu ce a fost completat? De ce nu s-a specificat de fiecare dată „contribuția” lui Lovin la carte, pentru ca să vedem „noutățile” aduse de către acesta?

Pe bolta altarului: Maica Domnului „cea mai cuprinzătoare decât cerurile”, p. 3, Cortul mărturiei, Liturghia îngerească, p. 4, Împărtășirea Sfinților Apostoli, p. 5. Ierarhii pictați în altar, p. 6.

Turla mare: Pantocratorul, p. 11. Pe pandantivi: cei 4 Evangheliști, p. 13. Sfinții nou canonizați: în naos, p. 18. În pronaos: Acatistul Buneivestiri și Arborele lui Iesse [Ιεσσαι], p. 21. În pridvor: Iisus Emmanuil [Ἐμμανουήλ] și Cel vechi de zile, p. 23.

Afară, la intrarea în Biserică: A doua venire a Domnului și Judecata de apoi, p. 24. Pe pereții exteriori: filosofii, sibilele, Sfinți ai VT, p. 24-25.

Și broșura, de aici încolo, adică de la p. 26, e plină de anexe. În care se specifică ce Sfinți Îngeri și ce Sfinți se pictează în Biserică. În p. 26 îi avem pomeniți pe Sfinții Arhangheli Mihail, Gavriil, Rafail, Iegudiil, Selatiil, Uriil și Varahiil.

Din anexa 4 lipsesc primii Sfinți ai Bisericii și ai lumii: Sfinții Protopărinți Adam și Eva. De ce? Pentru că teologii români mai vechi erau îmbâcsiți de teologia protestantă, care le disprețuiește viața de după cădere și pentru că nu prea aveau cunoașteri aprofundate ale aghiologiei ortodoxe.

Cu ei, cu Sfinții Protopărinți Adam și Eva, ar fi trebuit să înceapă anexa 4 din p. 27. Sfânta Eva apare în anexa a 7-a, dar ca a 8-a în acea listă, adică fără nicio logică, cf. p. 36.

În p. 43 ni se spune că Sfânta Veronica era femeia aflată în curgerea sângelui și că era din Paneada.

Autorul s-a concentrat doar pe Sfinții orientali, cei occidentali lipsind aproape cu totul. Lucru care se petrece, din păcate, și în calendarul Bisericii noastre românești, ca aversiune față de romano-catolici. Ca și când Sfinții Bisericii de până la 1054 ar fi doar „ai catolicilor” și nu ar fi și ai noștri. Iar numele Sfinților sunt românizate, așa că nu știi, de fapt, cum îi cheamă pe Sfinți.

Programul iconografic de față ar fi trebuit să se oprească înainte de anexe. De ce? Pentru că e de la sine înțeles că orice Sfânt al Bisericii poate fi iconizat în Biserică. A face liste nesfârșite cu nume de Sfinți e un lucru penibil, atâta timp…cât toți Sfinții Bisericii, din orice secol, pot fi iconizați în Biserică. Problema e alta: avem noi, pentru toți Sfinții Bisericii, Sfinte Icoane tip, ca să le putem reproduce în mod creativ? Nu! Pentru unii nu avem nici măcar Vieți ale lor, darămite Icoane și Slujbe.

„Contribuția” lui  Lovin eu am sesizat-o în p. 115-119: i-a pus și el pe cei nou-canonizați de Biserica noastră.

Ceva cu adevărat util pentru iconografi ar fi…colecția pe care nu o avem. Și anume, în mai multe sute de volume, în mod alfabetic, o istorie vizuală cu cele mai importante Sfinte Icoane tip ale Sfinților. Adică Icoanele care îl definesc cel mai bine în istoria Bisericii pe fiecare Sfânt în parte. Pentru că pictorii au nevoie de modele iconografice mai vechi și mai noi pentru a picta și nu de liste de nume de Sfinți.

Did you like this? Share it: