14. Și [Iisus] era scoțând un demon și acesta era mut. Și a fost, ieșind demonul, [că] mutul a grăit; și mulțimile s-au minunat.

15. Dar unii dintre ei au zis: „În[tru] Beelzebul [Ἐν Βεελζεβοὺλ], [cu] conducătorul demonilor îi scoate pe demoni [ἄρχοντι τῶν δαιμονίων ἐκβάλλει τὰ δαιμόνια]”.

16. Iar alții, ispitindu-L, căutau semn de la El, din cer.

17. Iar El, știind cugetele lor, le-a zis lor: „Toată împărăția, în[tru] sine împărțindu-se, se pustiește; și cade casa peste casă.

18. Iar dacă și Satanas [Εἰ δὲ καὶ ὁ Σατανᾶς], în[tru] sine [ἐφ᾽ ἑαυτὸν], s-a împărțit [διεμερίσθη], cum va sta împărăția lui [πῶς σταθήσεται ἡ βασιλεία αὐτοῦ]? Că ziceți: «În[tru] Beelzebul» scot Eu pe demoni.

19. Iar dacă Eu în[tru] Beelzebul îi scot pe demoni, fiii voștri în[tru] cine îi scot? Pentru aceasta ei vor fi judecătorii voștri.

20. Iar dacă în[tru] degetul lui Dumnezeu îi scot pe demoni [Εἰ δὲ ἐν δακτύλῳ Θεοῦ ἐκβάλλω τὰ δαιμόνια], atunci a venit peste voi Împărăția lui Dumnezeu [ἄρα ἔφθασεν ἐφ᾽ ὑμᾶς ἡ Βασιλεία τοῦ Θεοῦ].

21. Când cel tare, înarmându-se, are să păzească curtea sa, în[tru] pace este [sunt toate] cele care sunt ale sale;

22. Iar când, cel mai tare [decât] el, venind, are să-l biruiască pe el, panoplia [τὴν πανοπλίαν][1] lui o ia, în[tru] care a nădăjduit, și prăzile lui le împarte.

23. Cel care nu este cu Mine împotriva Mea este; și cel care nu adună cu Mine risipește.

24. Când duhul cel necurat are să iasă din om [Ὅταν τὸ ἀκάθαρτον πνεῦμα ἐξέλθῃ ἀπὸ τοῦ ἀνθρώπου], [el] trece prin locuri fără de apă [διέρχεται δι᾽ ἀνύδρων τόπων], căutând odihnă [ζητοῦν ἀνάπαυσιν]; și neaflând-o, [el] zice: «Mă voi întoarce întru casa mea, de unde am ieșit».

25. Și, venind [Καὶ ἐλθὸν], o află măturată și împodobită [εὑρίσκει σεσαρωμένον καὶ κεκοσμημένον].

26. Atunci merge și ia alte 7 duhuri mai rele [decât] sine însuși [Τότε πορεύεται καὶ παραλαμβάνει ἑπτὰ ἕτερα πνεύματα πονηρότερα ἑαυτοῦ] și, venind, locuiește [locuiesc] acolo [καὶ ἐλθόντα κατοικεῖ ἐκεῖ]; și se face [se fac] cele din urmă ale omului aceluia mai rele [decât] cele dintâi [καὶ γίνεται τὰ ἔσχατα τοῦ ἀνθρώπου ἐκείνου χείρονα τῶν πρώτων]”.

27. Și a fost când grăia El acestea, ridicând o oarecare femeie glasul din mulțime, I-a zis Lui: „Fericit [este] pântecele care Te-a purtat [Μακαρία ἡ κοιλία ἡ βαστάσασά Σε] și sânii pe care i-ai supt [καὶ μαστοὶ οὓς ἐθήλασας]”.

28. Iar El a zis: „Adevărat [Μενοῦνγε], fericiți [sunt] cei care ascultă cuvântul lui Dumnezeu [μακάριοι οἱ ἀκούοντες τὸν λόγον τοῦ Θεοῦ] și îl păzesc pe el [καὶ φυλάσσοντες αὐτόν]”.


[1] Toate armele și armura lui, cf. Friberg Greek Lexicon, 20. 387, apud BW 10.

Did you like this? Share it: