10. Și [Iisus] era învățând în una [dintre] sinagogi în ale sabaturilor [ἐν τοῖς σάββασιν],

11. și, iată, o femeie era având duh de neputință [πνεῦμα ἀσθενείας] de 18 ani și era gârbovită[1] și [trăia] neputând să se îndrepte în mod deplin!

12. Și Iisus, văzând-o pe ea, a chemat-o și i-a zis ei: „Femeie [Γύναι], ai fost eliberată de slăbiciunea ta [ἀπολέλυσαι τῆς ἀσθενείας σου]!”.

13. Și Și-a pus pe ea mâinile și numaidecât s-a îndreptat și slăvea pe Dumnezeu.

14. Și conducătorul sinagogii, răspunzând, mâniat că Iisus a vindecat [în] sabat, zicea mulțimii: „Șase zile sunt în care se cuvine a se lucra! Așadar, în acestea venind, vindecați-vă! Și nu [în] ziua sabatului”.

15. Așadar, Domnul i-a răspuns lui și i-a zis: „Fățarnicilor, fiecare [dintre] voi nu dezleagă [în] sabat boul său sau asinul de la iesle și, ducându-l, îl adapă?

16. Dar aceasta, fiica lui Avraam fiind, pe care Satanas [ὁ Σατανᾶς] a legat-o, iată, de 18 ani, nu se cuvenea să se dezlege din legătura aceasta [în] ziua sabatului?”.

17. Și acestea zicând El, se rușinau toți cei care I s-au împotrivit Lui! Și toată mulțimea se bucura în[tru] toate cele slăvite care s-au făcut de către El.


[1] Adusă de spate, încovoiată.