Lucas, cap. 15, 1-10, cf. BYZ

1. Și erau apropiindu-se Lui [de El] toți vameșii și păcătoșii, [pentru] a-L auzi pe El.

2. Și cârteau fariseii și cărturarii, zicând că: „Acesta pe cei păcătoși îi primește și mănâncă [cu] ei”.

3. Și [Iisus] a zis către ei parabola aceasta, zicând:

4. „Cine [este] omul dintre voi având o sută de oi și pierzând una dintre ele, nu le lasă pe cele 99 în pustie și [nu] merge după cea pierdută, până are să o afle pe ea?

5. Și, aflând-o, o pune pe umerii săi, bucurându-se,

6. și, venind întru casă, cheamă împreună pe cei prieteni și pe vecini, zicându-le lor: «Bucurați-vă [cu] mine, că am aflat oaia mea cea pierdută!».

7. Vă zic vouă că așa bucurie va fi în cer pentru un păcătos pocăindu-se [Λέγω ὑμῖν ὅτι οὕτως χαρὰ ἔσται ἐν τῷ οὐρανῷ ἐπὶ ἑνὶ ἁμαρτωλῷ μετανοοῦντι], decât pentru cei 99 ai Drepților [de Drepți], care nu au nevoie de pocăință [ἢ ἐπὶ ἐνενήκοντα ἐννέα Δικαίοις, οἵτινες οὐ χρείαν ἔχουσιν μετανοίας].

8. Sau care femeie având 10 drahme [δραχμὰς δέκα], dacă are să piardă o drahmă, nu aprinde luminătorul și [nu] mătură casa și [nu] o caută cu grijă, până are să o afle pe aceasta?

9. Și, aflând-o, cheamă împreună pe prietene și pe vecine, zicând: «Bucurați-vă [cu] mine, că am aflat drahma pe care am pierdut-o!».

10. Așa, vă zic vouă, bucurie se face înaintea Îngerilor lui Dumnezeu [Οὕτως, λέγω ὑμῖν, χαρὰ γίνεται ἐνώπιον τῶν Ἀγγέλων τοῦ Θεοῦ] pentru un păcătos pocăindu-se [ἐπὶ ἑνὶ ἁμαρτωλῷ μετανοοῦντι]”.