Zi: 28 august 2018

Iubiții mei[1],

Sfântul Ioannis Botezătorul a fost martirizat în cetatea Sevasti[2] [Σεβαστη], care era cetatea Samaria[3],  și în Sevasti a fost îngropat trupul său[4]. Și cel care a poruncit tăierea capului[5] său a fost Împăratul Irodis Antipas [Ἡρῴδης Αντίπας][6], datorită dușmăniei Împărătesei Irodias [Ἡρῳδιάς][7] pe Sfântul Ioannis [Mc. 6, 19, BYZ].

Căci Irodias a apelat la șiretlicul dansului pentru a-l omorî pe Sfântul Ioannis. Fiica ei, Salomi [Σαλώμη][8], a dansat lasciv și l-a făcut pe împărat să pună în aplicare făgăduința lui iresponsabilă [Mc. 6, 22-23]. Căci Irodis făgăduise: „«Cere-mi ce ai să vrei [Αἴτησόν με ὃ ἐὰν θέλῃς] și îți voi da ție [καὶ δώσω σοι]!». Și s-a jurat ei că: «Ce ai să-mi ceri, îți voi da ție [Ὃ ἐάν με αἰτήσῃς, δώσω σοι], până la jumătate [din] împărăția mea [ἕως ἡμίσους τῆς βασιλείας μου]»” [Mc. 6, 22-23, BYZ].

Istoricul evreu Iosipos [Ἰώσηπος][9], în Arheologia iudaică [Ιουδαϊκή αρχαιολογία][10] , cartea a 18-a, a confirmat faptul că fiica lui Irodias a fost Salomi [Σαλώμη][11].

Salomi, cea care a dansat și i-a luat mințile împăratului…Așa cum adesea ne pierdem mințile și noi, bărbații, în fața femeilor desfrânate, care caută să ne înșele cu plăceri evanescente.

Salomi, cea care a primit capul Sfântului Ioannis pe un disc [πίναξ], așa după cum l-a cerut [Mc. 6, 25, 28, BYZ].  Iar după ce l-a primit, l-a dat mamei sale [Mc. 6, 28], celei care era capul răutăților în acest caz.

Căci capul Sfântului Ioannis a fost tăiat în temniță [Mc. 6, 28] noaptea târziu. Și când a fost adus celei bolnave de dușmănie, el a mustrat-o ca și mai înainte. Iar pentru ca limba lui să tacă, Irodias o înțepa cu acul[12]…Și Irodias a luat capul Sfântului Ioannis și l-a batjocorit, îngropându-l lângă palatul ei[13], în timp ce trupul Sfântului Ioannis a fost luat în taină de ucenicii săi și îngropat [Mc. 6, 29, BYZ][14].

…Și de ce avea atâta dușmănie Irodias pe Sfântul Ioannis Botezătorul? Pentru că el mustrase în mod public căsătoria ilegală a împărătesei, atunci când i-a spus lui Irodis: „Nu îți este legiuit ție [Οὐκ ἔξεστίν σοι] a avea pe femeia fratelui tău [ἔχειν τὴν γυναῖκα τοῦ ἀδελφοῦ σου]!” [Mc. 6, 18, BYZ]. Pe cumnata lui. După cum nici nouă nu ne sunt îngăduite relațiile incestuoase. Adică relațiile sexuale între părinți și copii, între frați și surori, între rudele de sânge și cele duhovnicești. Pentru că aceste relații nu au de-a face cu curăția și evlavia vieții ortodoxe, ci cu o viață păgână[15].

Iar dacă împărăteasa cea netrebnică a dorit ca cinstitul cap al Sfântului Ioannis să fie pierdut cu desăvârșire, Biserica pomenește descoperirile cele minunate ale cinstitului său cap: prima (și a doua) pe 24 februarie[16], iar a treia pe 25 mai[17].

Căci Sfânta Mironosiță Ioanna [Ἰωάννα], femeia lui Huza [Χουζᾶ], care e pomenită pe 27 iunie[18], a văzut unde a îngropat Irodias capul Sfântului Ioannis. Și, în mod tainic, noaptea, ea l-a luat de acolo și l-a îngropat în muntele Eleon[19], în localitatea unde se născuse Împăratul Irodis[20].

Însă martirizarea Sfântului Ioannis Botezătorul prefigura răstignirea Domnului[21]. Moartea lui cea nedreaptă prefigura moartea cea cu totul nedreaptă a Domnului, a Celui fără de păcat. Pentru că El a murit pe Cruce pentru noi, fiind „ispășirea [ἱλασμός]…pentru păcatele noastre [περὶ τῶν ἁμαρτιῶν ἡμῶν], dar nu numai pentru ale noastre [οὐ περὶ τῶν ἡμετέρων δὲ μόνον], ci și pentru ale întregii lumi [ἀλλὰ καὶ περὶ ὅλου τοῦ κόσμου]” [I In. 2, 2, BYZ].

– Și ce înseamnă că Domnul este ispășirea păcatelor întregii lumi?

– Că El este Cel care a suferit pe Cruce pentru păcatele întregii lumi și le-a biruit pe toate în umanitatea Sa, tot păcatul și toată patima, pentru ca toți să se mântuie întru El.

De aceea, Crucea Domnului este izvorul mântuirii pentru noi, este izvorul vieții veșnice, pentru că noi primim, de la Domnul Cel răstignit, înviat și înălțat de-a dreapta Tatălui, toată puterea dumnezeiască de a lupta împotriva păcatului și a stricăciunii din noi înșine. Din biruința desăvârșită a Domnului asupra tuturor păcatelor și a patimilor, noi primim puterea de a ne îndumnezei întreaga noastră persoană. Pentru că noi putem să ne facem asemenea Lui, asemenea umanității Sale îndumnezeite, trăind de acum în slava Sa.

…Călăul [σπεκουλάτωρ] i-a tăiat capul în temniță Sfântului Ioannis [Mc. 6, 27-28]. Căci și noi suntem omorâți sufletește de către demoni, când ne închidem în temnița păcatului și nu dorim iertarea lui Dumnezeu.

Irodis a fost pus să aleagă între ceea ce era drept să facă (eliberarea Sfântului Ioannis) și apărarea reputației sale[22]. Și el a ales să își păstreze jurământul și reputația, dar să îl martirizeze pe Sfântul Ioannis Botezătorul. Căci și noi alegem adesea să păcătuim pentru ca să plăcem oamenilor, dar apoi nu ne pocăim pentru păcatele noastre. Și dacă nu ne pocăim pentru ele, ne arătăm împietrirea inimii precum Irodias, care nu s-a cutremurat nici când capul Sfântului Ioannis, în mâinile ei, o mustra pentru păcatele sale.

Ne îmbrăcăm provocator, dansăm provocator, vorbim provocator, ca să îi excităm pe cei care ne văd și ne ascultă, aidoma lui Salomi. Pentru că vrem să însămânțăm păcatul, adică moartea, și în alții, pentru ca și ei să moară sufletește ca și noi.

Însă, dacă am fi responsabili pentru ceea ce facem și spunem, atunci am înțelege că prezența noastră îi poate îndemna spre virtute pe oameni, dar ea poate să-i îndemne și spre păcat. Căci oricând noi Îi slujim lui Dumnezeu și facem cele bune, adică cele poruncite de El, suntem o lecție de evlavie pentru toți. Dar când păcatul dă pe-afară din noi și oamenii sesizează starea noastră interioară, noi suntem călăii aproapelui nostru. De ce? Pentru că îi putem învăța oricând să moară sufletește, adică să păcătuiască.

Și a păcătui înseamnă a muri. Iar dacă mori sufletește și nu strigi către Izvorul vieții, către Dumnezeu, pentru ca El să te scoată din moarte la viață, rămâi în moarte. Și moartea trupească, adică despărțirea sufletului de trup, permanentizează moartea sufletească. Pentru că atunci coborâm în Iad, acolo unde sufletele oamenilor au încremenit în moarte de când erau printre cei vii. Căci Iadul e înveșnicirea morții sufletești. E drama vie, continuă, veșnică a celor care nu suportă iubirea lui Dumnezeu în ei înșiși…

…În Slujba zilei, Salomi este „ucenica a tot vicleanului diavol”[23], pentru că, prin dansul ei, l-a omorât pe Sfântul Ioannis Botezătorul. Iar în canonul Utreniei, scris de Sfântul Ioannis Damaschinos, Irodis este „cel fără de minte și cel fără de lege [ἄφρον καὶ ἄνομε]”[24], pentru că l-a omorât pe Sfântul Ioannis.

Sinaxarul zilei ne spune că martirizarea Sfântului Ioannis Botezătorul s-a produs „în cetatea Sevastiei, ce este departe de Ierusalim cale de o zi”[25] și că tot acolo a fost îngropat trupul său[26].

Iar Sfântul Ioannis Botezătorul este exemplul desăvârșit de viață monahală, de viață închinată lui Dumnezeu, în ascultare de El. Pe care și noi, cu toții, după puterile noastre cele slabe, trebuie să-l urmăm.

Însă acest praznic de azi, iubiții mei, pe care îl trăim în post, e ultimul din anul bisericesc 2017-2018! De la 1 septembrie 2018 intrăm, cu harul lui Dumnezeu, în anul bisericesc 2018-2019. Și pentru aceasta ne rugăm Lui, ca anul ce vine să fie cu multă pace și cu multe bucurii pentru Biserica lui Dumnezeu și pentru întreaga lume.

La mulți ani! Vă doresc multă sănătate și împlinire tuturor! Amin!

---

[1] Începută în zi de sâmbătă, pe 25 august 2018, la 17. 12.

[2] Cf. http://www.lumeacredintei.com/reviste/lumea-credintei/37329-2/popas-la-locul-taierii-capului-sfantului-ioan-botezatorul/.

[3] Cf. https://ro.wikipedia.org/wiki/Sebastia.

[4] Cf. https://www.biblicalarchaeology.org/wp-content/uploads/holy-land-archaeological-treasure-hurt-124838029.html.

[5] În Marele Sinaxar grecesc, praznicul de azi poartă numele: „Tăierea capului lui Ioannis Înaintemergătorul [Ἀποτομὴ κεφαλῆς Ἰωάννου Προδρόμου]”, cf.  http://www.synaxarion.gr/gr/sid/482/sxsaintinfo.aspx.

[6] Cf. https://el.wikipedia.org/wiki/Ηρώδης_Αντίπας.

[7] Cf. https://el.wikipedia.org/wiki/Ηρωδιάς.

[8] Cf. https://en.wikipedia.org/wiki/Salome.

[9] A se vedea: https://en.wikipedia.org/wiki/Josephus.

[10] Idem: https://el.wikisource.org/wiki/Ιουδαϊκή_αρχαιολογία.

[11] Cf. https://el.wikisource.org/wiki/Ιουδαϊκή_αρχαιολογία/ιη.

[12] Cf. http://paginiortodoxe.tripod.com/vsaug/08-29-taierea_capului_sf_ioan_botezatorul.html.

[13] Cf. https://orthochristian.com/52051.html.

[14] The Catena in Marcum. A Byzantine Anthology of Early Commentary on Mark, edited and translated by William R.S. Lamb, Pub. Brill, Leiden & Boston, 2012, p. 296.

[15] Am preluat Sfânta Frescă de aici: https://www.antena3.ro/thumbs/big3/2017/08/29/taierea-capului-sfantului-ioan-botezatorul-ce-nu-ai-voie-sa-mananci-pe-29-august-475224.jpg.

[16] A se vedea: http://www.synaxarion.gr/gr/sid/2234/sxsaintinfo.aspx. Deși praznicul din această zi se numește: „Aflarea cinstitului cap [Εὕρεσις τιμίας κεφαλῆς]…”.

[17] Idem: http://www.synaxarion.gr/gr/sid/3376/sxsaintinfo.aspx.

[18] Idem: http://www.synaxarion.gr/gr/sid/3993/sxsaintinfo.aspx.

[19] Muntele Măslinilor: https://en.wikipedia.org/wiki/Mount_of_Olives.

[20] Cf. http://paginiortodoxe.tripod.com/vsfeb/02-24-aflarea_capului_sf_ioan_botezatorul.html.

[21] Timothy J. Geddert, Believers Church Bible Commentary: Mark, Pub. Herald Press, Scottdale, Pennsylvania Waterloo, Ontario, 2001, p. 141.

[22] Robert H. Stein, Mark, col. Baker Exegetical Commentary on the New Testament, Pub. Baker Academic a division of Baker Publishing Group, Grand Rapids, Michigan, 2008, p. 306.

[23] Mineiul pe luna august, ed. BOR 1894, p. 312. Actualizez pasajele citate din această ediție.

[24] Cf. http://glt.goarch.org/texts/Aug/Aug29.html.

[25] Mineiul pe luna august, ed. BOR 1894, p. 318. [26] Ibidem.