Teologie pentru azi

O platformă ortodoxă pentru o reală postmodernitate

Zi: 15 octombrie 2018

Un soare bea de la cișmea…

20181006_175646

20181006_175606

Temniță și duhovnicie [1]

Sângele temniței și Stigmate sunt titlurile a două volume de poeme scrise în închisoare de Radu Gyr[1]. Și prima observație e că poetul nu s-a depărtat foarte mult, ca tehnică și viziune poetică, de Gyr cel dinainte de temnițele comuniste. Însă este evident că s-a produs, treptat, o tot mai mare sensibilizare a lui în sens creștin, o schimbare tot mai evidentă în sensul despătimirii.

La drept vorbind, poemele lui nu îmi dau sentimentul că ar fi pătruns Filocaliile, că ar fi citit prea multă literatură patristică ascetică și mistică sau cu prea multă atenție.

Am discutat altădată[2] despre baladele lui (considerate de Virgil Nemoianu „târziul punct final al primei mari etape din evoluția baladei românești” – Calmul valorilor, Ed. Dacia, Cluj, 1971, p. 34) și mi-am exprimat atunci opinia că semnificațiile, nu sunt chiar întotdeauna subsumabile Creștinismului ortodox. Experiența carcerală, fără a-l transforma într-un mistic, a produs însă schimbări evidente în ființa lui, i-a adâncit spiritualitatea. Iar din punct de vedere stilistic, limbajul Florilor de mucigai pare a-l fi marcat cel mai profund, alături de alte influențe poetice convergente.

Mărturiile sunt sunt, cred, sincere, pentru că nu își ascunde neputințele și controversele lăuntrice.

Gyr a ales poezia ca formă de sublimare a suferințelor atroce din închisoare.

Însă, ca să-l parafrazez pe Blaga, când a intrat în închisoare, poetul avea încă „patimi mari în sânge și soare viu în patimi”. Condițiile dure de detenție au ținut loc de asceză severă. Dar lupta a fost grea și poetul nu a ascuns că erotismul ardent nu s-a lăsat îmblânzit prea lesne: „Inimă, – dragostea cheamă și joacă,/ afară, cu țâțele goale, pe străzi…/ Aici, ca strivit sub capacu-unei lăzi,/ sângele urlă năuc după prăzi/ și carnea țâșnește, buimacă…” (Zăbrele); „Ah, o beție-ntr-o crâșmă uitată,/ un haimanalâc pe chei până-n zori/ și dragostea ridicată de subsori/ și-mbrățișată, mușcată…” (Jind) etc.

Visul la boema villonescă sau simbolistă îi ațâța simțurile, izvorând din amintiri și din dorințe firești. Iar cu amintirile patimilor sau ale faptelor trebuie dus un război ascetic foarte dureros, spun Sfinții Părinți. Iată că nici cea mai oribilă mizerie sau cea mai fioroasă detenție nu le pot astupa cu desăvârșire. Mai ales că demonii nu stau degeaba: „Viață, viață de-afară, zăludă,/ cum joci în somnul meu, paparudă!…” (Zile).

Nu știu, cum spuneam, dacă Radu Gyr avea lecturi filocalice temeinice (poemele lui, nici măcar cele din închisoare, nu-mi dau această siguranță) sau dacă Dumnezeu s-a milostivit de chinul lui și i-a dat să înțeleagă ce se petrece, cert e că apare această rugăciune care e una de adevărat nevoitor:

Doamne, păzește-mă, Doamne, ai milă…
Sunt ca o scorbură veche-ntr-un tei.
În noaptea mea și-a lăsat Amintirea prăsilă
toate năpârcile ei.

Nu mai pot s-o îndur, dezmățata.
Iese de peste tot, din pereți,
și-mi zvârle-n culcuș cu lopata
urzici și cărbuni și scaieți.

Doamne, nici pieptul, nici ochii, nici gura
nu vor să-i mai rabde pojarul.
Mă zvârcolesc ca pe o plită țiparul,
atât de cumplită-i arsura…

Seacă-mă, Doamne, de-aduceri aminte,
așa cum seci, vara, puhoaiele,
și nopțile mele aprinse despoaie-le,
cum, toamna, pădurea o despoi de veșminte.

Fii și tu, Doamne, o singură dată,
ucigaș și tâlhar la răscruci:
jefuiește-mi rădvanul meu cu năluci
și strânge-mi trecutul de beregată…

[Etc.]

Pentru că golirea minții de amintirile pătimașe e o îndeletnicire foarte anevoioasă…

Gyr nu a devenit un trăitor isihast în adevăratul sens al cuvântului. Dar experiența cumplită a temniței comuniste l-a educat mult în sens duhovnicesc.


[1] Folosesc o ediție care le-a reunit, apărută la editura Blassco, București, 2016.

[2] A se vedea comentariile mele de aici:

https://www.teologiepentruazi.ro/2012/09/28/folclorul-in-conceptia-traditionalistilor-6/;

https://www.teologiepentruazi.ro/2012/10/02/folclorul-in-conceptia-traditionalistilor-7/;

https://www.teologiepentruazi.ro/2012/10/06/folclorul-in-conceptia-traditionalistilor-8/;

https://www.teologiepentruazi.ro/2012/10/07/folclorul-in-conceptia-traditionalistilor-9/.

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén

ücretsiz porno