1. Strigat-am către Domnul în[tru] necazul meu, [strigat-am până] întru sfârșit către Dumnezeu, întru punerea peste [mine a mâinilor] celor păcătoși.

2. Deodată am auzit strigătul de război înaintea mea. [Și atunci] am zis: „Mă va auzi[1], că am fost plin de dreptate [ἐπακούσεταί μου ὅτι ἐπλήσθην δικαιοσύνης]”.

3. Am socotit în inima mea că am fost plin de dreptate în sporirea mea [ἐλογισάμην ἐν καρδίᾳ μου ὅτι ἐπλήσθην δικαιοσύνης ἐν τῷ εὐθηνῆσαί με] și [sporire] multă [doream] să fie [și] în copii[i mei] [καὶ πολλὴν γενέσθαι ἐν τέκνοις].

4. Bogăția lor a fost dată întru tot pământul și slava lor până la capătul pământului.

5. Înălțatu-s-au până la stele [și] au zis: „Nu avem să cădem [Οὐ μὴ πέσωσιν]”.

6. Și s-au obrăznicit în[tru] cele bune ale lor și nu au adus [jertfe lui Dumnezeu].

7. Păcatele lor [s-au făcut] în cele ascunse și eu nu știusem [acest lucru].

8. Fărădelegile lor [au fost] peste cele ale neamurilor de dinaintea lor, [căci] au spurcat cele sfinte ale Domnului în[tru] spurcare [ἐβεβήλωσαν τὰ ἅγια Κυρίου ἐν βεβηλώσει].


[1] Cu referire la Dumnezeu.

Did you like this? Share it: