11. Și auzind ei acestea, [Iisus] adăugând, a zis parabolă. Pentru că El aproape a fi [era] de Ierusalim și acestora li se părea că numaidecât este a se arăta Împărăția lui Dumnezeu [καὶ δοκεῖν αὐτοὺς ὅτι παραχρῆμα μέλλει ἡ Βασιλεία τοῦ Θεοῦ ἀναφαίνεσθαι].

12. Așadar a zis: „Un oarecare om de bun neam a mers într-o țară departe [ca] să-și ia sieși împărăție și [apoi] să se întoarcă.

13. Și chemând 10 robi ai săi, le-a dat lor 10 m[i]ne[1] [δέκα μνᾶς][2] și a zis către ei: «Neguțătoriți până vin[3] [Πραγματεύσασθε ἕως ἔρχομαι]!».

14. Dar cetățenii lui îl urau pe el [Οἱ δὲ πολῖται αὐτοῦ ἐμίσουν αὐτόν] și au trimis solie după el [καὶ ἀπέστειλαν πρεσβείαν ὀπίσω αὐτοῦ], zicând: «Nu voim pe acesta să împărățească peste noi [Οὐ θέλομεν τοῦτον βασιλεῦσαι ἐφ᾽ ἡμᾶς]».

15. Și a fost, când s-a întors el, luând împărăția, și [că] [le-]a zis [lor] să-i cheme lui pe robii aceia, cărora le-a dat argintul [οἷς ἔδωκεν τὸ ἀργύριον], ca să cunoască cine ce a neguțătorit [ἵνα γνῷ τίς τί διεπραγματεύσατο].

16. Și a venit cel dintâi, zicând: «Doamne [Κύριε], m[i]na ta a câștigat în plus 10 m[i]ne [ἡ μνᾶ σου προσειργάσατο δέκα μνᾶς]!».

17. Și [el] i-a zis lui: «Bine [Εὖ], robule cel bun [ἀγαθὲ δοῦλε]! Că în[tru] cel mai puțin ai fost cel credincios [ὅτι ἐν ἐλαχίστῳ πιστὸς ἐγένου], fii având putere peste 10 cetăți [ἴσθι ἐξουσίαν ἔχων ἐπάνω δέκα πόλεων]!».

18. Și a venit cel de-al doilea, zicând: «Doamne, m[i]na ta a făcut 5 m[i]ne!».

19. Și i-a zis și acestuia: «Și tu fii peste 5 cetăți!».

20. Și altul a venit, zicând: «Doamne, iată m[i]na ta, pe care o aveam pusă deoparte în mahramă [ἐν σουδαρίῳ]!

21. Căci m-am temut de tine [ἐφοβούμην γάρ σε], că om aspru ești [ὅτι ἄνθρωπος αὐστηρὸς εἶ], [care] iei ce nu ai pus [αἴρεις ὃ οὐκ ἔθηκας] și seceri ce nu ai semănat [καὶ θερίζεις ὃ οὐκ ἔσπειρας]».

22. Și i-a zis lui: «Din gura ta te voi judeca [Ἐκ τοῦ στόματός σου κρινῶ σε], robule cel rău [πονηρὲ δοῦλε]! Știuseși că eu sunt om aspru [ᾜδεις ὅτι ἐγὼ ἄνθρωπος αὐστηρός εἰμι], luând ce nu am pus și secerând ce nu am semănat.

23. Și pentru ce nu ai dat argintul meu pe masă [καὶ διὰ τί οὐκ ἔδωκας τὸ ἀργύριόν μου ἐπὶ τράπεζαν][4], iar [ca] eu, venind, cu dobândă l-am făcut [să-l fac] pe el?».

24. Și celor care au stat le-a zis: «Luați de la el m[i]na și dați-o aceluia având 10 m[i]ne!».

25. Și i-au zis lui: «Doamne, are 10 m[i]ne!».

26. «Căci vă zic vouă, că tot celui având i se va da [ὅτι παντὶ τῷ ἔχοντι δοθήσεται], dar de la cel neavând [ἀπὸ δὲ τοῦ μὴ ἔχοντος] și ce are se va lua de la el [καὶ ὃ ἔχει ἀρθήσεται ἀπ᾽ αὐτοῦ].

27. Dar pe aceștia, pe cei vrăjmași ai mei, pe cei ne voindu-mă [care nu m-au voit] să împărățesc peste ei, aduceți-i aici și înjunghiați-i înaintea mea!»”.

28. Și zicând acestea, mergea înainte, suindu-Se întru Ierusalim.


[1] De la N. pl. μναῖ, cf. https://el.wiktionary.org/wiki/μνᾶ.

[2] A se vedea: https://en.wikipedia.org/wiki/Mina_(unit).

[3] Până când Mă întorc.

[4] Pe masa schimbătorilor de bani.

Did you like this? Share it: