Iubiții mei[1],

Sfântul Arhiepiscop Nicolaos [Νικόλαος][2] este biruitor de popor[3] până azi prin milostivirea sa. Pentru că îl vedem cu toții ca pe o paradigmă a milostivirii, ca pe un om dăruitor, plin de bunătate, ca pe o icoană vie a bunătății lui Dumnezeu față de oameni. Și bunătatea îți intră la inimă, te face să îl iubești mult pe cel care e bun cu tine, pentru că bunătatea este odihnă curată, frumoasă, a sufletului nostru. Pe când răutatea este o povară, e o stricare perpetuă a liniștii interioare.

S-a născut la 15 martie 270 și a adormit pe 6 decembrie 343[4]. Adică a trăit 73 de ani. În Sinaxarul cel mare se vorbește de anul 330 ca an al adormirii sale, fără să se indice un an al nașterii[5]. Într-o altă parte, anii vieții sale sunt 65: între 280 și 345[6].

Iar Mira [Μύρα], vechiul oraș din Lichia, din Asia Mică, e orașul Demre de azi, din Attalia [Antalya], din Turcia[7]. Biserica în care se află mormântul Sfântului Nicolaos este în Demre, îi poartă numele și se găsește în patrimoniul UNESCO[8].

– Unde s-a născut Sfântul Nicolaos?

– În Patara [Πάταρα], o localitate tot din Lichia[9]. S-a născut din părinți evlavioși și bogați și, pentru că ei au murit, el a rămas orfan și moștenitorul unei mari averi. După ce a vizitat, la Ierusalim, Biserica Sfântului Mormânt al Domnului, Sfântul Nicolaos a fost hirotonit Ieromonah. A fost Igumenul [Ηγούμενος] Mănăstirii Sion [Σιών] din Mira, după care a fost hirotonit Arhiepiscop de Mira[10].  A fost Mărturisitor în timpul prigoanei lui Dioclitianos, dar s-a întors pe scaunul său arhiepiscopal odată cu împărăția Sfântului Constantinos cel Mare[11].

Sfântul Nicolaos a fost unul din Sfinții Părinții de la Sinodul I Ecumenic, din 325, de la Nicea, și Sfintele sale Moaște s-au arătat izvorâtoare de mir[12]. Pentru că buna mireasmă a sfințeniei izvorăște întotdeauna vindecare și frumusețe în viețile oamenilor, în comparație cu răutatea, care ne otrăvește sufletul. Căci noi îl cinstim pe Sfântul Nicolaos ca Făcător de minuni [Θαυματουργός][13], pentru că în trecut, ca și azi, ne binecuvintează pe noi cu sfintele sale rugăciuni.

Prof. Engin Akyürek, de la Universitatea din Istanbul, consideră că Sfântul Nicolaos a adormit în anul 342[14] și că mormântul Sfântului Nicolaos a fost un important centru de pelerinaj de-a lungul timpului[15].

Pe părinții săi îi chema Epifanios și Nonna[16], iar el a fost singurul copil al părinților săi[17]. Și nu a supt decât de la sânul drept al maicii sale, odată în zi, pe când miercurea și vinerea accepta să sugă doar după ceasul al 9-lea[18]. Pentru ca să se arate postitor încă din pruncia sa.

În urma unei revelații dumnezeiești a plecat la Ierusalim[19]! Căci Domnul și Preasfânta Sa Maică i s-au arătat și în vis și în realitate Sfântului Nicolaos[20].  Pentru că Domnul i-a dat lui Evanghelia, iar Sfânta Sa Maică i-a dat omoforul arhiepiscopal[21]. Arătându-se prin acestea sfânta lui viață.

Pentru că oamenii lui Dumnezeu sunt călăuziți tot timpul de El. Ei sunt învățați ce să facă în viața lor, unde să se ducă, ce să vorbească și ce să scrie spre folosul oamenilor.

Sfântul Nicolaos i-a izbăvit pe oameni de posesia demonică[22]. A vindecat de paralizie[23]. I-a izbăvit pe oameni de moartea cea nedreaptă[24]. A oprit furtuna și i-a izbăvit de la moarte pe oameni[25].

Căci „multe, mari și preaslăvite minuni a făcut” Sfântul Nicolaos în viețile oamenilor, „pe uscat și pe mare, ajutând celor ce erau în primejdii, izbăvind de înecare și scoțându-i din adâncul mării la uscat,  răpindu-i din robie și aducându-i la casele lor, izbăvind din legături și din temnițe, apărând de tăierea de sabie și scăpând de la moarte, apoi multora le-a dat tămăduiri: orbilor, vedere, șchiopilor, umblare, surzilor, auz, muților, grai. Pe mulți, din cei ce pătimeau în sărăcia cea mai mare, i-a îmbogățit, iar celor flămânzi le-a dat hrană. Și la toată nevoia s-a arătat gata ajutător, apărător cald, grabnic folositor și sprijinitor, iar acum, de asemenea, ajută pe cei ce-l cheamă și din primejdii îi izbăvește”[26].

Pentru că el și în timpul vieții sale și după adormirea sa a lucrat cele minunate în mijlocul oamenilor. S-a implicat activ în viețile lor, ajutându-i și vindecându-i de neputințele lor. Lucru pe care poate să-l facă cu fiecare dintre noi, dacă ne mărturisim lui neputințele noastre și îi cerem ajutorul cu credință. Pentru că rugăciunile sale cele sfinte sunt bineprimite de către Dumnezeu, Care locuiește în el prin slava Lui.

În troparul său, Sfântul Nicolaos e numit „canonul credinței [κανόνα πίστεως]”, „icoana blândeții [εἰκόνα πραότητας]” și „învățător al înfrânării [ἐγκρατείας διδάσκαλον]”[27]. Pentru că e un canon, un îndreptar, un călăuzitor al nostru în dreapta credință, o icoană sau un chip al blândeții și ne învață pe toți înfrânarea, postirea, abținerea de la ceea ce e rău. Însă nu putem fi blânzi și nici înfrânați fără dreapta credință a Bisericii. Pentru că din ortodoxia credinței se naște dreapta viețuire, evlavioasa viețuire, viața cu Dumnezeu.

Cruciații romano-catolici au dus Sfintele Moaște ale Sfântului Nicolaos în Italia, la Bari[28]. Aceasta este Basilica di San Nicola, unde se păstrează Sfintele sale Moaște[29]. Ele au ajuns la Bari în ziua de 9 mai 1087[30], adică în secolul al 11-lea, și se păstrează astfel[31].

Sfintele Moaște ale Sfântului Nicolaos, păstrate la București în Biserica Sfântul Gheorghe Nou[32], au următoarea inscripție: „Mâna dreaptă a Sfântului Nicolae, ferecată în argint ales, împodobită cu diamanturi, dăruită de Io, Mihail Voievod (Viteazul) și Doamna Stanca, în anul 7407 (1599), ispravnic (fiind) Mitropolitul Eftimie”[33]. La care eu m-am închinat adesea, fiind puse alături de mormântul Sfântului Mucenic Constantin Brâncoveanu.

Așadar, iubiții mei, dacă îl cinstim azi pe Sfântul Nicolaos, Părintele nostru, să îi urmăm milostivirea și blândețea! Căci milostenia ne umple inima de multă împlinire dumnezeiască, pentru că ne-o curățește de păcate. Iar blândețea interioară vine din iertarea aproapelui și din viața curată, cuvioasă.

Să dăruim din ale noastre cu bucurie! Să dăruim tot timpul o față frumoasă, zâmbitoare oamenilor, un sfat bun, un ajutor cât de mic! Pentru că binele făcut cu cuvântul și cu fapta e un bine ce îi învață și pe alții să se bucure de bine și să lucreze cele bune.

Întotdeauna am păstrat în sufletul meu zâmbetele curate, iubitoare ale oamenilor. Și, cu siguranță, și dumneavoastră vă bucurați de cei care vă primesc cu adevărat, din tot sufletul. Care vă primesc, care vă bucură, care vă educă prin modul lor de-a fi, care vă fac bine duhovnicește, care vă bine- dispun.

Dar, în același timp, am socotit oribile zâmbetele false, prefăcute, interesate, arogante. Pentru că au în inima lor perfidie, ascundere, interese meschine.

De aceea, dacă vrem să rămânem frumos în oameni, în inima și în amintirea lor, să nu ne prefacem că suntem frumoși și buni! Să fim așa cum suntem, cum simțim, cum trăim zi de zi. Pentru că prefăcătoria ne face odioși și niciodată plăcuți în ochii oamenilor.

Să îl rugăm pe Sfântul Nicolaos să ne învețe bucuria față de Dumnezeu și față de oameni! Să ne învețe vorba bună, dreaptă, înțeleaptă. Să ne învețe să-i îmbrățișăm cu adevărat pe oameni și să îi tratăm cu prietenie sinceră.

Vă doresc numai bine, mult spor în toate, și să ne fiți aproape pe mai departe! Pentru că platforma noastră Teologie pentru azi a împlinit azi 12 ani de existență și trebuie să-I fim recunoscători lui Dumnezeu pentru toată povățuirea și pentru tot ajutorul primit. La mulți ani și praznic luminos! Amin.


[1] Începută la 8. 26, în zi de luni, pe 3 decembrie 2018. Ceață, – 7 grade.

[2] A se vedea: https://el.wikipedia.org/wiki/Άγιος_Νικόλαος.

[3] Idem: https://en.wiktionary.org/wiki/Νικόλαος.

[4] Idem: https://el.wikipedia.org/wiki/Άγιος_Νικόλαος.

[5] Cf. http://www.synaxarion.gr/gr/sid/1370/sxsaintinfo.aspx.

[6] Cf. https://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_de_Mira.

[7] Cf. https://el.wikipedia.org/wiki/Μύρα și https://en.wikipedia.org/wiki/Demre.

[8] A se vedea: https://en.wikipedia.org/wiki/St._Nicholas_Church,_Demre.

[9] Cf. https://el.wikipedia.org/wiki/Άγιος_Νικόλαος.

[10] Ibidem. [11] Ibidem. [12] Ibidem.

[13] Cf. http://www.synaxarion.gr/gr/sid/1370/sxsaintinfo.aspx.

[14] Prof. Dr. Engin Akyürek, Myra, The City of St. Nicholas, în Sous la direction de Véronique Gazeau, Chaterine Guyon et Chaterine Vincent, En Orient et en Occident le culte de Saint Nicolas en Europe (Xe-XXIe siècle), Actes du colloque de Lunéville et Saint-Nicolas-de-Port, 5-7 décembre 2013, Les éditions du Cerf, Paris, 2015, p. 21. [15] Idem, p. 23.

[16] The Collected Life of Nicholas of Myra (Vita compilata), BHG 1348c, with translation and notes by Fr. Alban Justinus, p. 7 în PDF, cf. https://www.roger-pearse.com/weblog/wp-content/uploads/2018/04/Nicholas-of-Myra-Vita-Compilata-2018.pdf. [17] Idem, p. 8. [18] Ibidem. [19] Idem, p. 10. [20] Idem, p. 12. [21] Idem, p. 12-13. [22] Idem, p. 16, 17, 18. [23] Idem, p. 17.

[24] Cf. http://paginiortodoxe.tripod.com/vsdec/12-06-sf_nicolae.html.

[25] Ibidem. [26] Ibidem.

[27] Cf. http://www.synaxarion.gr/gr/sid/1370/sxsaintinfo.aspx.

[28] Cf. https://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_de_Mira.

[29] A se vedea: https://ro.wikipedia.org/wiki/Bazilica_Sfântul_Nicolae_din_Bari. [30] Ibidem.

[31] Am preluat-o de aici: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/67/Tombenicolas.jpg.

[32] A se vedea: https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Sfântul_Gheorghe_Nou_din_București.

[33] Cf. https://a1.ro/news/social/moastele-sfantului-nicolae-se-afla-de-sute-de-ani-la-bucuresti-cadou-de-la-mihai-viteazul-unde-gasiti-osemintele-sfinte-care-ajuta-mii-de-romani-id713728.html.