Predica la 12 ani de creație online [6 decembrie 2018]
Iubiții mei[1],
platforma Teologie pentru azi, care a împlinit în clipa de față 12 ani de relevanță publică, e aidoma unei Catedrale aflată în construcție. Pentru că ea se construiește pe fiecare zi, de către mine și de către soția mea, fiind o zidire întru adevărul lui Dumnezeu, spre slava lui Dumnezeu și spre mântuirea oamenilor.
O zidire binecuvântată de Dumnezeu, care a început și a continuat ca o mărturisire entuziastă a vieții și a experienței Bisericii și ca o invitație clară la dialogul onest, deschis, prietenesc. Pentru că am dorit să lucrăm în folosul oamenilor, să le răspundem la întrebări și la nelămuriri de tot felul, predicându-le experiența noastră ortodoxă și vorbind, cu discernământ, despre starea de fapt a lumii noastre.
Între 6 decembrie 2006 și 1 octombrie 2009 am scris sute de articole de exegeză și de aprofundare teologică și literară, de introducere în modul de trăire ortodoxă și în felul nostru de a vedea lumea, și am derulat diverse proiecte online recuperatoare[2].
Pentru ca, de la începutul lui octombrie 2009 și până azi, scrisul nostru de până atunci, care era exclusiv online, să capete și anvergura unei edituri online a Bisericii și să publicăm, cu harul lui Dumnezeu, 164 de cărți[3]. Pe care, în cea mai mare parte a lor, le-am scris împreună cu soția mea, și pe care le-am editat în mod integral.
Iar dacă platforma Teologie pentru azi are 2.116 pagini în clipa de față, pe fiecare pagină fiind 7 articole, biblioteca Teologie pentru azi, în cele 164 de cărți publicate, are 3.845 de pagini în 2009, 6.281 în 2010, 4.223 în 2011, 1.774 în 2012, 2.928 în 2013, 7.544 în 2014, 4.460 în 2015, 3.392 în 2016, 4.271 în 2017 și 2.293 în 2018. Adică 41.011 de pagini. Pe care le-am corectat de mai multe ori și pe care le-am editat online, pe multe dintre ele scriindu-le și traducându-le.
Da, e un efort mare! Pe care nu-l puteam face fără ajutorul lui Dumnezeu. Căci El m-a întărit și mă întărește în fiecare zi, dimpreună cu soția mea, pentru ca să mai punem încă o cărămidă și încă una la Catedrala teologică de față.
Însă acest efort sinergic, această lucrare dimpreună cu Dumnezeu, e neapărată pentru teologia ortodoxă, pentru literatura română, pentru cultura română și universală.
Nu ne zbatem degeaba!
Nu pierdem timpul, ci îl tezaurizăm!
Pentru că lucrăm pentru Biserica Dumnezeului Celui Viu și pentru luminarea națiunii române și pentru toți cei care vor să cunoască experiența noastră teologică și de viață.
Pentru că Biserica are nevoie de Dumnezeiasca Scriptură în termenii prezentului, după ediții critice și manuscrise. Biserica are nevoie de Vieți ale Sfinților actualizate și amplificate. Biserica are nevoie de traduceri patristice și de exegeze la mărturia Sfinților lui Dumnezeu. Biserica are nevoie de o Dogmatică amplă, profund elaborată, care să fie o sinteză a întregii ei Tradiții. Biserica are nevoie de o exegeză luminată de Dumnezeu asupra literaturii și a culturii române, pentru ca să înțelegem cât de pătrunse sunt ele de viața și de modul de a gândi ale Bisericii.
Și la toate acestea sau la această Catedrală a mărturisirii și a dialogului viu, continuu, noi slujim cu smerenie și cu dăruire. Vă slujim cu conștiința că fiecare trebuie să își împlinească vocația, chemarea lui de la Dumnezeu.
Iar chemarea mea este să slujesc Bisericii lui Dumnezeu, în mijlocul națiunii române, în care m-am născut și am crescut și m-am educat. Și fiecare dintre dumneavoastră, fără doar și poate, e chemat să asculte de Dumnezeu, de voia Lui cea sfântă, acolo unde trăiește și muncește.
De aceea, iubiții mei, noi muncim și publicăm pentru dumneavoastră, pentru ca, la rândul dumneavoastră, urmându-ne exemplul bun, să munciți cu dăruire în folosul oamenilor! Folosiți-vă puterea de muncă și priceperea și timpul și banii nu doar pentru familie, ci și pentru Biserică și neamul românesc! Să vedeți, adică, nevoile oamenilor în ansamblul lor, pentru că mulți au nevoie de noi. De ceea ce putem să facem noi în mod concret.
Sărăcia, incultura, imaturitatea sunt la tot pasul. Că dăruim ceva de mâncare, că dăruim o carte bună, o Sfântă Icoană, o mângâiere, un sfat, o mărturie de conștiință, toate acestea ne arată că nu suntem indiferenți. Că nu stăm numai pe telefon și la televizor, închiși în casele noastre, ci ne pasă și de cei care n-au prea multe lucruri sau nu are cine să-i îndrepte spre calea cea dreaptă.
Banii sunt o ispită continuă. Sănătatea e o ispită continuă. Locul de muncă bine plătit e o ispită continuă. Poziția socială bună e o ispită continuă. Pentru că noi credem în mod fals că banii și sănătatea și locul de muncă și anturajul nostru ne pot scăpa de orice lucru rău. Nu, nu ne pot scăpa de nimic! Numai Dumnezeu ne mântuie în fiecare zi, numai El ne întărește, numai El ne luminează! Și El dorește ca noi să fim lumini și prieteni reali pentru oameni. El dorește să nu fim insensibili, să nu fim inumani, să nu fim ipocriți, să nu ne pierdem timpul în lucruri deșarte, ci să răscumpărăm tot timpul vremea vieții noastre, zidindu-ne duhovnicește.
Și ne zidim duhovnicește prin toată fapta cea bună. Ne zidim prin vederea oamenilor în mod cuviincios și onest, prin dăruirea în ceea ce facem, prin grija la ceea ce spunem și facem. Pentru că vom fi judecați de Dumnezeu, după cum bine știți, pentru fiecare cuvânt, pentru fiecare clipă trăită, pentru fiecare lucru făcut de către noi.
Așadar, iubiții mei, ziua de azi e o zi împlinitoare pentru mine și pentru soția mea și cred că și pentru dumneavoastră, dar, în același timp, este un respiro în fugă. Pentru că scriem, edităm cărțile viitoare, privind spre viitor, și uitând trecutul. Căci nădejdea noastră este Dumnezeu, iar noi privim spre El și nu spre ce am făcut. Pentru ca, întru El, să lucrăm cele care se cuvin, cele care sunt de folos, cele mântuitoare pentru toți.
Vă dorim la mulți ani tuturor și multă pace și bucurie dumnezeiască! De la Dumnezeu Tatăl, de la Dumnezeu Fiul și de la Dumnezeu Duhul Sfânt, de la Dumnezeul nostru treimic, de la Care vine toată bucuria, pacea și sănătatea noastră. Amin!
[1] Începută la 7. 33, pe 4 decembrie 2018, o zi de marți. Ceață, – 6 grade. Iconul aniversar de deasupra a fost desenat de soția mea, Psa. Dr. Gianina Maria-Cristina Picioruș, în ziua de 3 decembrie 2018.
[2] A se vedea: https://archive.org/bookmarks/fatherdorin.
[3] Le găsiți pe toate aici, în CV-ul meu: https://www.teologiepentruazi.ro/cv-pr-dr-dorin-octavian-piciorus/.