Epistola către Evrei, cap. 2, cf. BYZ

1. Pentru aceasta voi trebuie cu atât mai mult a lua aminte celor care au fost auzite, ca nu cumva să alunecăm [μήποτε παραρρυῶμεν][1].

2. Căci, dacă cuvântul rostit prin Îngeri a fost cel adeverit, și toată încălcarea și neascultarea a primit răsplata cea dreaptă,

3. cum vom scăpa noi neîngrijindu-ne de o atât de mare mântuire? Care, început luând a se grăi prin [voia] Domnului [ἀρχὴν λαβοῦσα λαλεῖσθαι διὰ τοῦ Κυρίου], de către cei care au auzit [că] întru noi s-a adeverit [ὑπὸ τῶν ἀκουσάντων εἰς ἡμᾶς ἐβεβαιώθη],

4. împreună-mărturisind [voia] lui Dumnezeu [συνεπιμαρτυροῦντος τοῦ Θεοῦ] [cu] semne și [cu] minuni și [cu] felurite puteri și [cu] împărțirile[2] Duhului Sfânt, după voia Sa.

5. Că nu Îngerilor le-a supus lumea cea viitoare [Οὐ γὰρ Ἀγγέλοις ὑπέταξεν τὴν οἰκουμένην τὴν μέλλουσαν][3], despre care vorbim[4].

6. Dar cineva a mărturisit undeva zicând: „Ce este omul, că pomenești de el? Sau fiul omului, că îl cercetezi pe el [ὅτι ἐπισκέπτῃ αὐτόν]?

7. L-ai micșorat pe el [cu] puțin numai decât Îngerii [Ἠλάττωσας αὐτὸν βραχύ τι παρ᾽ Ἀγγέλους][5]. [Cu] slavă și [cu] cinste l-ai încununat pe el.

8. Pe toate le-ai supus sub picioarele sale”. Căci în[tru] supunerea lui a toate, nimic [nu] a lăsat lui nesupus. Dar acum încă nu vedem toate supunându-i-se lui.

9. Iar pe Cel care S-a micșorat [cu] puțin numai decât Îngerii noi Îl vedem, pe Iisus, pentru patima morții [cu] slavă și [cu] cinste încununându-Se [διὰ τὸ πάθημα τοῦ θανάτου δόξῃ καὶ τιμῇ ἐστεφανωμένον], pentru ca, [cu] harul lui Dumnezeu, pentru toți să guste [potirul] morții [ὑπὲρ παντὸς γεύσηται θανάτου].

10. Căci, se cuvenea Lui, pentru Care [sunt] toate [δι᾽ Ὃν τὰ πάντα] și prin Care [sunt] toate [καὶ δι᾽ Οὗ τὰ πάντα], pe fiii cei mulți întru slavă aducându-i[6], [ca] Începătorul mântuirii lor prin patimi să Se sfârșească.

11. Căci Cel care sfințește și cei care se sfințesc din Cel unul[7] [sunt] toți [Ὅ τε γὰρ ἁγιάζων καὶ οἱ ἁγιαζόμενοι ἐξ Ἑνὸς πάντες]. Pentru care pricină nu Se rușinează a-i numi pe ei frați,

12. zicând: „Voi vesti numele Tău fraților Mei, în mijlocul adunării Te voi lăuda”.

13. Și iarăși: „Eu voi fi nădăjduind în[tru] El”. Și iarăși: „Iată Eu și pruncii pe care Mi i-a dat Dumnezeu!”.

14. Așadar [οὖν], întrucât pruncii s-a[u] împărtășit de trup și sânge [ἐπεὶ τὰ παιδία κεκοινώνηκεν σαρκὸς καὶ αἵματος][8], și El, de asemenea, S-a împărtășit de ele [καὶ Αὐτὸς παραπλησίως μετέσχεν τῶν αὐτῶν][9], ca [ἵνα], prin [gustarea] morții [διὰ τοῦ θανάτου], să nimicească pe cel care are puterea morții [καταργήσῃ τὸν τὸ κράτος ἔχοντα τοῦ θανάτου], [și] acesta este diavolul [τοῦτ᾽ ἔστιν τὸν διάβολον],

15. și să-i elibereze pe aceia câți, [cu] frica morții, în toată viața supuși erau robiei.

16. Căci [γὰρ], cu siguranță [δήπου], nu [firea] Îngerilor ia [οὐ Ἀγγέλων ἐπιλαμβάνεται] [a luat], ci sămânța lui Avraam ia [ἀλλὰ σπέρματος Ἀβραὰμ ἐπιλαμβάνεται] [a luat].

17. Pentru care pricină datora să Se facă asemenea în[tru] toate fraților [Ὅθεν ὤφειλεν κατὰ πάντα τοῖς ἀδελφοῖς ὁμοιωθῆναι], ca milostiv să fie [ἵνα ἐλεήμων γένηται] și Arhiereul cel credincios [întru] cele către Dumnezeu [καὶ πιστὸς Ἀρχιερεὺς τὰ πρὸς τὸν Θεόν], întru ispășirea păcatelor poporului.

18. Căci, în[tru] care[10] El a pătimit, ispitindu-Se [Ἐν ᾧ γὰρ πέπονθεν Αὐτὸς πειρασθείς], poate [și] celor care se ispitesc să le ajute [δύναται τοῖς πειραζομένοις βοηθῆσαι].


[1] Ca nu cumva să păcătuim. Să ne îndepărtăm de la cele zise de Dumnezeu.

[2] Cu darurile dumnezeiești primite de la Duhul Sfânt.

[3] Lumea transfigurată a Împărăției lui Dumnezeu.

[4] Pe care o propovăduim.

[5] L-ai micșorat pe om, în comparație cu Îngerii, decât numai cu puțin.

[6] Făcându-i plini de slava Sa cea veșnică.

[7] Din Dumnezeu. Fiul este prin naștere din Tatăl, iar oamenii care se sfințesc în Biserică sunt prin naștere duhovnicească din Dumnezeul treimic.

[8] Au primit trup și sânge prin nașterea lor din femeie.

[9] Și El S-a întrupat din Fecioară.

[10] În trupul Său.

2 comments

  • Slava lui Dumnezeu pentru milele Sale cele bogate! Sarut mana, Parinte Dorin. La ce se refera Apostolul cand spune ca Domnul Hristos a fost ispitit, la ispitirea din pustie? Doamne ajuta!

    • Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

      Se referă la ispitirea continuă, din partea demonilor și a oamenilor, pe care Domnul a trăit-o. Vă mulțumesc pentru prietenie, Domnule Teodor! Numai bine și multă sănătate!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *