Epistola către Evrei, cap. 3, cf. BYZ
1. De aceea, frați sfinți, cei părtași ai chemării celei cerești, cugetați la Apostolul și Arhiereul mărturisirii noastre, la Iisus Hristos,
2. credincios fiind Aceluia care L-a făcut pe El[1], precum și Moisis în toată casa Lui!
3. Căci Acesta de mai multă slavă decât Moisis S-a învrednicit, întrucât are mai multă cinste [decât] casa Cel care a zidit-o pe ea.
4. Căci toată casa se zidește de către cineva. Dar Cel care pe toate le-a zidit [este] Dumnezeu.
5. Și Moisis [a fost] credincios în toată casa sa ca un slujitor, întru mărturie [pentru] cele care vor fi grăite.
6. Dar Hristos [este] precum Fiul în[tru] casa Sa. A Cărui casă suntem noi [Οὗ οἶκός ἐσμεν ἡμεῖς], care avem să ținem îndrăzneala [ἐάνπερ τὴν παρρησίαν κατάσχωμεν] și lauda nădejdii până la sfârșit adeverită [καὶ τὸ καύχημα τῆς ἐλπίδος μέχρι τέλους βεβαίαν].
7. De aceea, precum zice Duhul Cel Sfânt: „Astăzi, dacă aveți să auziți glasul Său,
8. să nu vă învârtoșați inimile voastre, precum în[tru ziua] amărăciunii, în ziua ispitirii în pustiu,
9. unde M-au ispitit pe Mine părinții voștri, M-au încercat, și au văzut lucrurile Mele 40 de ani.
10. De aceea am fost mâniat [asupra] neamului aceluia și am zis: «Pururea rătăcesc [cu] inima, iar ei nu au cunoscut căile Mele».
11. Precum M-am jurat în[tru] urgia Mea: «Dacă [Nicidecum nu] vor intra întru odihna Mea»”.
12. Vedeți, fraților, ca nu cumva va fi [să fie] în vreunul [din] voi inima cea rea a necredinței [καρδία πονηρὰ ἀπιστίας], ca să se depărteze de Dumnezeul Cel Viu!
13. Ci mângâiați-vă voi înșivă în toată ziua, până când se cheamă „cea de azi”, ca să nu se învârtoșeze vreunul din voi [cu] înșelăciunea păcatului [ἀπάτῃ τῆς ἁμαρτίας]!
14. Căci părtași ne-am făcut lui Hristos, [cei] care avem să ținem începătura temeliei [τὴν ἀρχὴν τῆς ὑποστάσεως] până la sfârșit adeverită.
15. Ca să zicem: „Astăzi, dacă aveți să auziți glasul Său, să nu vă învârtoșați inimile voastre, precum în[tru ziua] amărăciunii”.
16. Căci [oare doar] vreunii, auzind, L-au amărât, și nu toți cei care au ieșit din Egiptos prin Moisis?
17. Și pe cine S-a mâniat 40 de ani? Nu [asupra] celor care au păcătuit, ale căror oase a[u] căzut în pustiu?
18. Și cărora le-a jurat [că] nu vor intra întru odihna Sa, dacă nu celor care n-au ascultat?
19. Și [astfel] vedem, că nu au putut să intre pentru necredință[2].
[1] Cu sensul: L-a născut pe El!
[2] Pentru necredința lor.