1. Căci tot arhiereul, dintre oameni luându-se, pentru oameni este pus [în] cele către Dumnezeu, ca să aducă daruri și jertfe pentru păcate,

2. putând a îngădui celor care nu cunosc și rătăcesc, întrucât și el este supus slăbiciunii.

3. Și pentru aceasta este dator, precum pentru popor, așa și pentru sine, a aduce [jertfe] pentru păcate.

4. Iar cineva nu își ia lui însuși cinstea [Καὶ οὐχ ἑαυτῷ τις λαμβάνει τὴν τιμήν][1], ci [numai] chemându-se de către Dumnezeu [ἀλλὰ καλούμενος ὑπὸ τοῦ Θεοῦ], precum [a fost chemat] și Aaron [καθάπερ καὶ Ἀαρών].

5. Așa și Hristos [Οὕτως καὶ ὁ Χριστὸς], nu pe Sine S-a slăvit să Se facă [făcându-Se] Arhiereu [οὐχ Ἑαυτὸν ἐδόξασεν γενηθῆναι Ἀρχιερέα], ci [L-a slăvit] pe Cel care a zis către El [ἀλλ᾽ ὁ λαλήσας πρὸς Αὐτόν]: „Fiul Meu ești Tu, Eu astăzi Te-am născut pe Tine”.

6. Precum și în alt [loc] zice: „Tu [ești] Preot întru veac după rânduiala lui Melhisedec [Σὺ Ἱερεὺς εἰς τὸν αἰῶνα κατὰ τὴν τάξιν Μελχισεδέκ]”.

7. Care în zilele trupului Său [Ὃς ἐν ταῖς ἡμέραις τῆς σαρκὸς Αὐτοῦ], aducând [προσενέγκας] rugăciuni și rugăminți [δεήσεις τε καὶ ἱκετηρίας], cu strigăt tare și lacrimi [μετὰ κραυγῆς ἰσχυρᾶς καὶ δακρύων], către Cel care poate [Cel care ar fi putut] să-L mântuie pe El din moarte [πρὸς τὸν δυνάμενον σῴζειν Αὐτὸν ἐκ θανάτου], și ascultându-L din evlavie [καὶ εἰσακουσθεὶς ἀπὸ τῆς εὐλαβείας],

8. deși fiind [era] Fiul [καίπερ ὢν Υἱός] [Său], a învățat ascultarea din cele care a pătimit [ἔμαθεν ἀφ᾽ ὧν ἔπαθεν τὴν ὑπακοήν]

9. și, săvârșindu-Se, a fost tuturor celor care Îi ascultă Lui pricina mântuirii celei veșnice [αἴτιος σωτηρίας αἰωνίου],

10. chemându-Se Arhiereu de către Dumnezeu, după rânduiala lui Melhisedec.

11. Pentru Care mult [ne este] nouă cuvântul și greu de tâlcuit a-l zice, întrucât leneși v-ați făcut [cu] auzirile.

12. Căci datori [suntem] a fi și învățători pentru vreme[a de acum], iarăși aveți nevoie a vă învăța [să vă învățăm] pe voi, care [sunt] stihiile[2] începutului cuvintelor lui Dumnezeu [τίνα τὰ στοιχεῖα τῆς ἀρχῆς τῶν λογίων τοῦ Θεοῦ]. Și [pentru că] v-ați făcut având nevoie de lapte [καὶ γεγόνατε χρείαν ἔχοντες γάλακτος] și nu de hrana cea tare [καὶ οὐ στερεᾶς τροφῆς].

13. Căci tot cel care se împărtășește de lapte necunoscător [este] al cuvântului dreptății, căci prunc este.

14. Dar a celor desăvârșiți este hrana cea tare, a celor ce, prin lucrare, simțirile fiind [sunt] învățate către deosebirea binelui și a răului.


[1] Arhieriei.

[2] Lucrurile introductive în cunoașterea teologică.