Psalmii lui Salomon. Psalmul 15, cf. LXX
1. [Psalmul lui Salomon, cu cântare]. În necazul meu am chemat numele Domnului. Întru ajutorul Dumnezeului lui Iacov am nădăjduit și am fost mântuit. Că[ci] nădejdea și scăparea celor săraci [ești] Tu, Dumnezeu[le].
2. Căci cine este tare, Dumnezeu[le], dacă nu are să se mărturisească Ție în[tru] adevăr? Și ce om [este] puternic, dacă nu are să se mărturisească numelui Tău?
3. Psalmul cel nou cu cântare, în[tru] bucuria inimii. Rod al buzelor, în[tru] unealtă a limbii unindu-se. Pârgă a buzelor din inimă cuvioasă și dreaptă.
4. Cel care face acestea nu va fi clătinat întru veac de cel rău. [Iar] văpaia focului și urgia celor nedrepți nu îl va [vor] atinge pe el,
5. când are să iasă de la fața Domnului [ὅταν ἐξέλθῃ ἀπὸ προσώπου Κυρίου] peste cei păcătoși, [ca] să nimicească toată firea celor păcătoși [ὀλεθρεῦσαι πᾶσαν ὑπόστασιν ἁμαρτωλῶν].
6. Că[ci] semnul lui Dumnezeu [ὅτι τὸ σημεῖον τοῦ Θεοῦ] [este] peste cei Drepți întru mântuire [ἐπὶ Δικαίους εἰς σωτηρίαν].
7. Foametea și sabia și moartea departe [vor fi] de cei Drepți, căci vor fugi de cei Cuvioși ca prigoniții de război.
8. Dar îi vor căuta pe cei păcătoși și îi vor prinde și nu vor scăpa de judecata Domnului [καὶ οὐκ ἐκφεύξονται τὸ κρίμα Κυρίου] cei care fac fărădelegea [οἱ ποιοῦντες ἀνομίαν].
9. Ca de către războinicii cei încercați vor fi prinși, căci semnul pieirii [este] pe fruntea lor [τὸ γὰρ σημεῖον τῆς ἀπωλείας ἐπὶ τοῦ μετώπου αὐτῶν].
10. Și moștenirea celor păcătoși [sunt] pieirea și întunericul [καὶ ἡ κληρονομία τῶν ἁμαρτωλῶν ἀπώλεια καὶ σκότος] și fărădelegile lor îi vor prigoni pe ei până jos, la Iad [καὶ αἱ ἀνομίαι αὐτῶν διώξονται αὐτοὺς ἕως ᾍδου κάτω].
11. Moștenirea lor nu va fi aflată copiilor [de copiii] lor, căci păcatele vor pustii casele celor păcătoși [αἱ γὰρ ἁμαρτίαι ἐξερημώσουσιν οἴκους ἁμαρτωλῶν].
12. Și vor pieri cei păcătoși în ziua judecății Domnului întru veac [καὶ ἀπολοῦνται ἁμαρτωλοὶ ἐν ἡμέρᾳ κρίσεως Κυρίου εἰς τὸν αἰῶνα], când are să cerceteze Dumnezeu pământul în[tru] judecata Sa [ὅταν ἐπισκέπτηται ὁ Θεὸς τὴν γῆν ἐν κρίματι Αὐτου].
13. Dar cei care se tem de Domnul vor fi miluiți întru aceasta [οἱ δὲ φοβούμενοι τὸν Κύριον ἐλεηθήσονται ἐν αὐτῇ][1] și vor trăi întru milostenia Dumnezeului lor [καὶ ζήσονται ἐν τῇ ἐλεημοσύνῃ τοῦ Θεοῦ αὐτῶν], iar cei păcătoși vor pieri întru veacul veacului [καὶ ἁμαρτωλοὶ ἀπολοῦνται εἰς τὸν αἰῶνα χρόνον].
[1] În ziua Judecății Domnului.