Epistola către Evrei, cap. 7, cf. BYZ

1. Căci acesta, Melhisedec, împăratul Salimului, preotul Dumnezeului Celui Preaînalt, cel care l-a întâmpinat pe Avraam întorcându-se de la înjunghierea împăraților și binecuvântându-l [l-a binecuvântat] pe el,

2. căruia Avraam i-a împărțit și a 10-a [parte] din toate – întâi [de toate numele său] tâlcuindu-se „împăratul dreptății”, iar apoi și „împăratul Salimului”, care este [înseamnă] „împăratul păcii”,

3. [este] fără tată, fără mamă, fără genealogie, nici început al zilelor, nici sfârșit al vieții având, și asemănându-se Fiului lui Dumnezeu – rămâne preot întru [ziua] cea veșnică.

4. Și vedeți cât de mare [este] acesta, căruia patriarhul Avraam și a 10-a parte din prăzi i-a dat?

5. Și cei din fiii lui Levi, preoția luând [prin] poruncă, au a zeciui poporul după lege, adică pe frații lor, deși [aceștia] ieșind [au ieșit] din mijlocul[1] lui Avraam [ἐκ τῆς ὀσφύος Ἀβραάμ].

6. Iar cel care nu se înrudește [nu era înrudit] dintre [cu] ei l-a zeciuit pe Avraam și pe cel care are [avea] făgăduințele l-a binecuvântat.

7. Și fără vreo ceartă, cel mai mic de către cel mai bun este binecuvântat.

8. Și aici, murind oamenii, iau cele [care sunt] a 10-a parte. Iar acolo, mărturisindu-se că trăiește.

9. Și, [după] cum [putem] să zicem [prin] cuvânt, prin Avraam, și Levi, cel care ia cele [care sunt] a zecea [parte], a fost zeciuit.

10. Căci încă în șalele tatălui [său] era[2], când l-a întâmpinat lui [pe el][3] Melhisedec.

11. Așadar, dacă era [ar fi fost] desăvârșirea prin preoția cea levitică – căci poporul în[tru] ea a fost legiuit – de ce [ar mai fi fost] încă nevoia, după rânduiala lui Melhisedec, altul a se ridica preot și nu a se zice [nu s-a zis]: după rânduiala lui Aaron?

12. Căci, schimbându-se preoția, de nevoie se face și schimbarea legii.

13. Căci despre Care[4] se zice acestea, altei seminții a fost părtaș, din care nimeni [nu] a slujit jertfelnicului.

14. Căci [este] cunoscut de către toți că din Iuda a răsărit Domnul nostru [ἐξ Ἰούδα ἀνατέταλκεν ὁ Κύριος ἡμῶν], pentru care seminție [nu] a grăit nimic Moisis despre preoție.

15. Și încă [și] mai mult este cu totul limpede, dacă, după asemănarea lui Melhisedec, Se ridică alt Preot,

16. Care nu după legea poruncii celei trupești a fost făcut [Ὃς οὐ κατὰ νόμον ἐντολῆς σαρκικῆς γέγονεν][5], ci după puterea vieții celei veșnice [ἀλλὰ κατὰ δύναμιν ζωῆς ἀκαταλύτου].

17. Căci mărturisește că „Tu [ești] Preot întru veac după rânduiala lui Melhisedec”.

18. Căci anularea [ἀθέτησις] se face mergând înaintea poruncii, pentru a ei slăbiciune și zădărnicia [ei].

19. Căci nimic [nu] a desăvârșit legea [οὐδὲν γὰρ ἐτελείωσεν ὁ νόμος], ci [ea este] aducerea înăuntru a nădejdii celei mai bune [ἐπεισαγωγὴ δὲ κρείττονος ἐλπίδος], prin care ne apropiem lui [de] Dumnezeu [δι᾽ ἧς ἐγγίζομεν τῷ Θεῷ].

20. Și după cât nu [este] fără jurământ – căci ei, preoții, sunt făcuți fără jurământ,

21. dar cu jurământ prin Cel care zice către El: „Juratu-S-a Domnul și nu Se va căi: «Tu [ești] Preot întru veac după rânduiala lui Melhisedec» –

22. cu atât mai bună [este] făgăduința, [căreia] chezaș i s-a făcut Iisus.

23. Și cei mai mulți sunt făcuți preoți, [căci] prin [venirea] morții se opresc a rămâne.

24. Dar Acesta, pentru a rămâne El întru veac, are preoția cea neschimbătoare [ἀπαράβατον τὴν ἱερωσύνην].

25. De aceea [Ὅθεν], și pe cei care vin, prin El, lui [la] Dumnezeu [καὶ τοὺς προσερχομένους δι᾽ Αὐτοῦ τῷ Θεῷ], poate a-i mântui întru desăvârșire [σῴζειν εἰς τὸ παντελὲς δύναται], pururea trăind pentru a Se ruga pentru ei [πάντοτε ζῶν εἰς τὸ ἐντυγχάνειν ὑπὲρ αὐτῶν].

26. Căci Arhiereu [ca] Acesta se cuvenea nouă: cuvios, fără de răutate, nepângărit, deosebindu-Se de cei păcătoși și mai înalt [decât] cerurile făcându-Se.

27. Care nu are nevoie în [toată] ziua, precum arhiereii, mai întâi a aduce jertfe pentru păcatele sale, apoi [pentru] cele ale poporului. Căci Acesta a făcut-o odată pentru totdeauna [Τοῦτο γὰρ ἐποίησεν ἐφάπαξ], pe Sine aducându-Se [Ἑαυτὸν ἀνενέγκας][6].

28. Căci legea pe oameni îi pune arhierei, [pe cei] având slăbiciune. Dar cuvântul jurământului, cel după lege, pe Fiul [Îl pune, Care este] întru veac desăvârșit.


[1] Cu sensul: din sămânța lui Avraam.

[2] Levi.

[3] Pe Avraam.

[4] Despre Hristos.

[5] Nu S-a născut pe cale firească, seminală.

[6] Ca Jertfă.