Teologie pentru azi

O platformă ortodoxă pentru o reală postmodernitate

Predica despre Dumnezeiasca Hirotesie [10 februarie 2019]

Iubiții mei[1],

pentru că nu am tăinuit minunile lui Dumnezeu cu mine, atunci când am fost hirotonit Preot și hirotesit Duhovnic[2], cu aceeași bucurie sfântă mărturisesc astăzi despre Dumnezeiasca Hirotesie întru Iconom Stavrofor de duminică, 10 februarie 2019[3]. Pentru că tăcerea mea ar bagateliza evenimentul haric petrecut cu mine și, în același timp, ar ascunde revărsarea de har care a avut loc.

Căci scurta rânduială a hirotesiei mi-a dăruit o nouă revărsare eshatologică, dumnezeiască, mistică a slavei lui Dumnezeu, adică o gustare profundă a păcii dumnezeiești.

Nu, n-am știut că voi fi hirotesit! A fost o surpriză deplină. Părintele Profesor Marian Ciulei mi-a destăinuit acest lucru în timpul Dumnezeieștii Liturghii, după venirea Preasfințitului Părinte Galaction, deși discutaserăm despre predica zilei în timp ce îl așteptam pe Părintele Episcop.

Și la aflarea veștii a început minunea! Pentru că m-a surprins cu totul și am intrat într-o rugăciune plină de atenție și de bucurie. Fiindcă trebuia să intru în starea de trezvie veselă pe care o cerea o asemenea mare clipă.

Când am plecat de acasă și eram pe drum, nici prin cap nu mi-a trecut că aș fi pregătit pentru o asemenea frumusețe dumnezeiască. Eu am venit la hram, fiind invitat la hram, dar nu pentru ca să fiu hirotesit.

Și întreaga Slujbă a fost o continuă intrare în mine în așteptarea minunii. Nu am simțit nicio oboseală, nu am transpirat (cum transpir de obicei când mă rog mult și slujesc), nu am mai avut gânduri, ci o continuă tăcere interioară, plină de slava lui Dumnezeu, cu care am făcut cele trei metanii mari și m-am pus pe solee pentru hirotesire.

Și când Părintele Episcop Galaction se ruga, spunând: „binecuvintează și pe robul Tău acesta… spre a se face iconom, și-l împuternicește pe dânsul, ca în credință, în înțelepciune și cu bună plăcere, să-Ți iconomisească Ție lucrurile…”[4], Dumnezeu a izvorât în inima mea o pace dumnezeiască atât de paradoxală, pe care am recunoscut-o imediat ca nouă și unică. Pentru că nu am mai trăit niciodată ca ieri pacea lui Dumnezeu.

Și ce s-a întâmplat? Din acel moment al rugăciunii arhierești, am simțit că sunt acasă, în Biserica Dumnezeului Celui Viu, că sunt din nou tânăr interior și că sunt îmbrățișat părintește de Dumnezeu. Pentru că am simțit iubirea paternală a lui Dumnezeu în mine, care m-a întinerit interior, dar și în omul care mă hirotesea și în cei care mă înconjurau și care cu toții s-au bucurat în mod sincer de bucuria mea. Bucurie pe care am adâncit-o în orele pe care le-am petrecut la masă, până spre ora 20. Am dormit până la 1 și ceva, la 2. 32 am publicat articolul evenimentului, l-am publicitat pe Twitter și Facebook, alături de republicitarea unor articole din trecut, între 3-4 dimineața am vorbit cu Doamna Preoteasă video și i-am spus toate minunile și bucuriile zilei, am scris mai multe mesaje de mulțumire, am încercat să dorm între 5. 30 și 7, dar n-am putut. M-am liniștit puțin în pat.

Dar în tot acest timp de priveghere și de discuții teologice, pacea care m-a întinerit, care mi-a dat să simt iubirea lui Dumnezeu în iubirea bunicilor mei față de mine ca odinioară și care mi-a adus în inimă înțelegerea vie a unității Bisericii, s-a tot lărgit. Pentru că nu am putut să dorm nu pentru că n-am avut somn sau pentru că nu eram obosit, ci pentru că pacea lui Dumnezeu, care te umple de veselie și de simțiri sfinte, nu te lasă să dormi.

Și n-am închis niciun ochi de azi noapte până acum, am mâncat doar trei gogoși pe ziua de azi și am băut o cafea mare, am făcut baie după drumul cu mașina, nu programasem interior nicio scriere la o asemenea oboseală, dar, când m-am pus în fața computerului să scriu ceva…n-am putut decât să încep predica de față. Pentru că Dumnezeu m-a luminat să scriu despre iubirea Lui cu mine. Căci revelația avută ieri și care a început din momentul hirotesiei mele a fost despre unitatea Bisericii, care este realizată de slava lui Dumnezeu. Pentru că pe noi, pe toți, cu toate păcatele noastre, ne ține la un loc nu vreun plan al nostru, ci slava lui Dumnezeu, care ne leagă pe unii de alții și ne face să ne iubim și să ne rugăm unii pentru alții.

Iar atât la Slujbă, cât și la agapa frățească, subiectul principal al discuției a fost unitatea și frățietatea eclesială. Căci noi, chiar dacă avem mici dispute, neînțelegeri, șicanări între noi, suntem conștienți de faptul că suntem una în slava lui Dumnezeu, o singură Biserică a Lui, și că ne purtăm unii pe alții. Pentru că fiecare își are locul și rolul lui bine precizat și, dacă fiecare își face treaba lui foarte bine, întregul Bisericii iese folosit, întărit, înveselit.

Pentru că Biserica, la fel ca armata în timpul unui război, nu lasă pe nimeni în urmă. Chiar și cei care șchioapătă, chiar și cei răniți, chiar și muribunzii sunt cărați în spate de către ceilalți și aduși la loc sigur. Biserica este acasa noastră, a tuturor, e locul sigur, e locul vindecării noastre. Și iubirea cu care ne umple pe toți Dumnezeul nostru, ne învață să avem grija tuturor, pentru că noi suntem una prin voia Lui și prin marea Sa iubire cu care ne iubește.

De aceea, iubiții mei, hirotesia de ieri a fost pentru mine o privire abisală în realitatea unității Bisericii! Căci am înțeles în mod negrăit că ceea ce ne ține la un loc nu e un calcul uman, ci e slava Lui. Că Biserica se zidește duhovnicește în noi, pe măsură ce noi ne zidim duhovnicește în Biserica Lui. Pentru că oricât de mult am dori să fim cu toții împreună, toată umanitatea, a fi împreună înseamnă a voi și a construi împreună în Biserica Lui.

Și cei care doresc să se umple de unitatea Bisericii și ard zilnic pentru construirea și păzirea acestei unități, sunt făcuți una cu toți Sfinții și cu toți Îngerii lui Dumnezeu. O singură Biserică în cer și pe pământ, care iubește să Îi slujească lui Dumnezeu.

Însă slujirea neîncetată înseamnă a fi οἰκονόμος [iconomos] al Bisericii lui Dumnezeu. Și iconomul nu e în primul rând un administrator de bunuri bisericești. Pentru că, dacă ar fi așa, ar fi un funcționar oarecare. Pentru ce ți-ar trebui hirotesie ca să faci gardul Bisericii sau să pictezi Biserica sau să ții evidența banilor Bisericii?

Însă Hirotesia Dumnezeiască care te face iconomos este umplerea ta de harisma unității Bisericii. Pentru că, mai înainte de toate, iconomul ține unită Biserica prin slujirea și predicarea lui continuă. Fapt pentru care apar și banii pentru întreținerea și repararea Bisericii, dar odată cu câștigarea prieteniei și a frățietății dintre oameni. Pentru că oamenii dau bani și ajută când văd că Preotul are grija reală și profundă a Bisericii și nu doar grija de a bifa realizări.

La masă, un confrate a întrebat pe Părintele Profesor Marian Ciulei despre „culisele” distincției mele. Și dumnealui i-a spus, în esență: „L-am propus pentru distincție și i-am dat Crucea mea Părintelui Dorin pentru că nu fuge niciodată după distincții. Dar de 20 de ani studiază și scrie teologie și și-a dăruit cărțile online pentru ca să zidească Biserica în oameni. Pentru acest lucru o merită în mod deplin: pentru că zidește în oameni Biserica lui Dumnezeu”.

Iar iconomul este stavrofor, adică „purtător de Cruce” prin hirotesie[5], pentru că toată slujirea Bisericii este ascetică. Și bucuria noastră e ascetică, pentru că răsare din interiorizarea Crucii Domnului, adică din răstignirea poftelor și a patimilor din noi înșine. Căci, pe cât suntem de puși pe curățenia de primăvară duhovnicească, pe atât răsar în noi bucurii de la Dumnezeu.

Nu, nu am așteptat minunea dumnezeiască de ieri, din timpul hirotesiei! Nici nu m-am crezut capabil de ea. Însă când a avut loc a fost ca o în- drăgostire. Căci cu un minut înainte de a întâlni persoana de care te vei îndrăgosti, nu te-ai crezut capabil de o asumare cu totul a ei. Dar când îndrăgostirea s-a produs, nu mai pui problema dacă erai sau nu capabil de ea, ci o trăiești din plin.

Așa trăiesc eu, din plin, harisma care mi-a inundat întreaga ființă de câteva ore: o umplere de slava lui Dumnezeu, care mă face să mă simt acasă. Dar mă simt acasă nu pentru că am primit o Cruce de argint frumos împodobită, pe care, purtând-o cu recunoștință, unii se vor întreba din ce e și cât costă, ci pentru că am primit o minune ieri, pe care n-ați fi știut-o, dacă nu v-aș fi vorbit despre ea. Căci minunea a fost de la Dumnezeu, petrecută în timpul hirotesiei, și bucuria ei se revarsă ca o mare.

Vă mulțumesc tuturor celor care ați fost și sunteți părtași bucuriei mele de la Dumnezeu! Bucurați-vă de Dumnezeul nostru, Care bucură în mod negrăit! Bucurați-vă și iar bucurați-vă de mila Lui, care ne ține în viață! Și să nu vă pierdeți niciodată și în nicio clipă bucuria de Biserica lui Dumnezeu! Pentru că El ne ține pe toți la un loc pentru marea nuntă a Împărăției Sale. Iar mesele noastre euharistice și agapele noastre ne pregătesc pentru bucuria cea veșnică, pentru bucuria care țâșnește din noi și e adusă de slava Lui în noi.

La mulți ani, prăznuire plină de veselie și Crucea Domnului să ne fie la toți ușa de intrare în bucuria Lui cea negrăită!


[1] Începută la 14. 44, în zi de luni, cu soare, pe 11 februarie 2019. Afară sunt 13 grade.

[2] A se vedea: https://www.teologiepentruazi.ro/2013/09/16/predica-la-8-ani-de-dumnezeiasca-preotie-17-septembrie-2013/.

[3] Idem: https://www.teologiepentruazi.ro/2019/02/11/iconom-stavrofor-10-februarie-2019/.

[4] Arhieraticon, adică Rânduiala Slujbelor săvârșite cu Arhiereu, Ed. IBMBOR, București, 1993, p. 110.

[5] A se vedea: https://ro.wikipedia.org/wiki/Iconom_stavrofor.

Did you like this? Share it:

Previous

Accente pe relația lui Blaga cu tradiția românească, spirituală și poetică [1]

Next

Accente pe relația lui Blaga cu tradiția românească, spirituală și poetică [2]

11 Comments

  1. Andrei George

    Binecuvântați, Preacucernice Părinte, și Marele, Bunul și Minunatul nostru Dumnezeu în Sfânta Treime slăvit să vă bucure neîncetat cu harul și darurile Sale, ca din lumina pe care v-o dăruiește să ne luminăm și noi și să cunoaștem marea Sa bunătate și milostivire cu robii Săi! Amin.

    • Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

      Dumnezeu să vă bucure și să vă întărească pururea, Domnule Andrei! Și eu vă mulțumesc pentru că sunteți mereu aproape de mine și ne sprijiniți în lucrarea de propovăduire! Mult spor în toate!

  2. sofronie

    Slavă lui Dumnezeu pentru toate! Dumnezeul Ortodoxiei e Dumnezeu viu și adevărat, Care lucrează în oameni și Se arată celor vrednici. Multumim, Părinte Dorin, pentru destăinuirea acestor minuni ale Sale și ne bucurăm pentru bucuria sfinției voastre. Binecuvântați!

    • Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

      Da, Domnule Sofronie: Dumnezeul Bisericii e singurul Dumnezeu, Cel care ne umple de viața Lui cea veșnică! Dumnezeu să vă bucure și să vă lumineze pururea! Vă doresc numai bine și vă mulțumesc pentru calda dumneavoastră prietenie! Să aveți un post cu pace și să ne bucurăm dumnezeiește!

      • sofronie

        Asemenea, Părinte! Noi trebuie să vă fim recunoscători pentru multa dragoste și generozitate cu care ne îmbrățișați inimile. Doamne ajută!

  3. Daria

    Mă bucur mult pentru sfinția voastră, Părinte! Meritați din plin această recunoaștere pentru câte faceți. Dar după cum ne-ați spus mereu, Dumnezeu se îngrijește de toate la timpul lor. Sfântul Sfințit Mucenic Haralambie a vrut să vă bucure sufletul pentru ostenelile cu care slujiți Sfânta noastră Biserică. Doamne ajută, vă așteptăm pe la noi cu tot dragul!

    • Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

      Vă mulțumesc mult, Doamnă Daria, pentru comentariu și pentru prietenie! Vă port în rugăciune cu respect și bucurie! Numai bine!

  4. Ioana

    Cutremurător de frumos tot ce ne spuneți! Să aprindă Domnul și candelele inimilor noastre cu rugăciunile sfinției voastre, Părinte, ca toți să fim una în Biserica slavei Sale!

    • Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

      Vă mulțumesc frumos, Doamnă Ioana! Multă sănătate, bucurie și împlinire!

  5. Luca

    Multe felicitari, sfintite Parinte! Dumnezeu are grija de slujitorii Sai vrednici si ravnitori. Sa ne traiti intru multi ani fericiti ca sa ne bucuram de roadele harului Sau prin lucrarea sfintiei voastre!

    • Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

      Vă mulțumesc frumos, Domnule Luca! Căutările și întrebările dumneavoastră teologice m-au bucurat mult și mă bucură mult prietenia dumneavoastră. Mult spor, multă bucurie, multă sănătate!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén

ücretsiz porno