Amintirile personale sunt sănătatea prezentului

Nu mi-aș fi putut închipui acum 20 de ani, că o oră și jumătate din trecutul meu, filmate pentru viitor, mi-ar putea spune atât de multe despre mine însumi. Despre atmosfera vieții mele de elev.

Pentru că, aseară, Domnul Marius Zlătaru (fostul meu coleg de cameră pentru 3 ani de zile și cu un an mai mare la Seminar) și Părintele Marius Constantin Dincă (coleg cu dumnealui de clasă) au urzit bucuria acestui articol: o filă video din 1993 și o alta din 1996.

Providențial, prima filă începe din camera noastră și apar la minutul 0. 30, în tricoul alb al lui Michael Jordan, făcând semnul victoriei. Acel semn emblematic în acei ani, pentru că era semnul Revoluției Române din 1989, semnul libertății noastre.

De ce providențial? Pentru că acele câteva clipe video sunt singura mea evidență video că am fost seminarist la Turnu Măgurele. Din Seminar mai am doar o singură fotografie alb-negru, de grup, dimpreună cu colegii mei de an (din primii ani), în care apar în spate, înalt și slăbit de atâta studiu.

Prima filă video e de la sfârșitul trimestrului al doilea. Din 1993.

A doua e din 1996: Concertul de colinde.

Și în fiecare minut de filmare revăd chipuri din trecut și din prezent. Pentru că unii au adormit, alții trăiesc, pe unii îi văd mai mereu, pe alții nu i-am mai văzut deloc. Și mă uimește bucuria, sinceritatea, încrederea vieții noastre de atunci.

Domnul Marius Zlătaru din Roșiori de Vede a filmat toate aceste minute cu o cameră de mână, pe o casetă VHS, care a fost transformată în filă video actuală. Și cred că a avut o idee genială să facă aceste filmări, mai ales să înregistreze, în prima dintre ele, pe Părintele Profesor Marian Ciulei, cu o cuvântare de proporții.

Trecutul trebuie inventariat cu grijă! Din 2006 până azi, la nivel online, am pledat și pledez pentru acest lucru prețios. Pentru că avem nevoie de trecutul nostru din diverse motive, toate importante. Fără acest trecut uităm cum am fost, ce am gândit, ce am simțit, pe cine am iubit, cu cine am fost prieteni.

De aceea, amintirile personale riguroase (scris, imagine, audio, video, obiecte) sunt sănătatea prezentului și a viitorului nostru. Pentru că ele nu uită ceea ce noi putem uita.

Păstrați-vă trecutul pentru dumneavoastră și pentru urmașii dumneavoastră și pentru posteritatea lungă a istoriei! Și dumneavoastră și urmașii dumneavoastră și cei care vor veni după noi au nevoie de aceste mărturii ale vieții noastre.