Despre ce ne scrie Rabinul

De la Prim Rabinul Rafael Shaffer[1]. Pe care îl văd adesea, de la fereastră, venind și plecând de la sinagogă.

„Hanuka a fost ultima sărbătoare pe care au statornicit-o înțelepții Israelului, ca o pregătire pentru ani[i] lungi de pribegie”[2]. De Hanuka se aprinde câte o lumânare timp de 8 seri la rând[3].

„Tora nu este o carte de istorie. Rostul ei este să ne învețe cum să trăim”[4].

Transliterările sale: Avraham, Ițhak, Iaakov, Bereșit [Facerea], Ieșaaiahu [Isaias][5].

„De la patriarhul Iaakov a învățat neamul nostru vitejia omului pașnic”[6].

Filistinii. „Patriarhul Avraham a săpat fântânile pentru că avea nevoie de apă. Patriarhul Ițhak le-a săpat pentru că așa făcuse tatăl său. O faptă, oricât de banală, când este voit repetată de generația următoare, ea își dobândește o puternică încărcătură spirituală. Ea devine o tradiție. Patriarhul Ițhak a fost cel care a deschis calea păstrării tradiției”[7].

În loc de Dumnezeu, rabinul scrie peste tot HAȘEM, adică Numele. Indicându-ne faptul că acolo trebuie înțeles numele lui Dumnezeu.

Hagar, Ișmael, Sara.

„Munca de exegeză poate fi făcută numai pe baza textului original. Traducerea pe care m-am bazat a fost special adaptată pentru a păstra acele aspecte pe care am dorit să le pun în lumină. O bună cunoaștere a limbii ebraice este o condiție esențială[,] dar nicidecum suficientă pentru munca de exegeză”[8].

Noah. Or Hahaiim = Lumina Vieții. Rabinul Rafael ne spune că există în tradiția iudaică precizarea că Sfântul Noe a hrănit animalele din arcă[9].

Adam = om. adam harișon = primul om. „Primul om cunoștea doar binele. Răul era pentru el de neconceput. Ispita nu  avea altă cale decât să vină din afară. După ce a gustat din fructul oprit, el a dobândit, alături de cunoașterea binelui și cunoașterea răului. Dorințele, care în Grădina Edenului erau toate spre bine, s-au împărțit, unele spre bine, unele spre rău”[10].

Kohelet (Ecclisiastis). Hag Haasif = Sărbătoarea Adăpostirii [recoltei în hambar]. Zman Simhatenu =  Timpul Bucuriei. Șlomo (Salomon)[11].

Vaikra (Levitic). Hoșea. Eiha (Plângerile lui Ieremias). Ieremiahu (Ieremias). Tehilim = Psalmi. Iehoșua = Iisus al lui Navi.

„Tora se scrie de obicei pe pergament. Cu cât pergamentul este mai neted și mai moale, cu atât scrisul este mai ușor”[12].

Dvarim [Deuteronomos]. „Tora nu interzice unui evreu să facă negoț cu carne de porc. Doar Înțelepții Israelului au interzis din teamă ca nu cumva, din greșeală sau din ispită, să guste din ea. Nici Tora[,] nici Înțelepții nu au interzis deținerea unei arme[,] deși ea ar putea folosită pentru a curma pe nedrept o viață. Totuși, Tora interzice deținerea unei măsuri măsluite pentru ca nu cumva, din greșeală, cineva să înșele”[13].

„cel mai de preț dar al tânărului sunt visele”[14].

„Bunicul meu obișnuia să spună, nici până acum nu știu dacă în glumă sau în serios, că nu îl invidiază pe D-zeu care ascultă în fiecare zi același text din gurile a milioane de evrei. Mi-aș fi dorit să-i dau replica, dar n-am știut ce să spun”[15].

Tatăl lui Rafael Shaffer este dintr-o localitate din Suceava, pe când mama lui e din Cernăuți. A fost atașat de bunicul lui. E căsătorit cu Eti. A studiat Talmudul timp de 25 de ani. Comunitatea evreiască din România e formată din 6-7 mii de oameni[16].

Evreii nu postesc de Șabat și nici nu țin doliu, pentru că ziua de odihnă e o zi de bucurie[17].

„Binecuvântările pentru vin și discernământul între sacru și profan le amânăm până duminică după lăsatul nopții, la încheierea postului. Binecuvântarea pentru lumină poate fi rostită la timpul ei pentru că nu încalcă cu nimic postul. La binecuvântarea pentru mirodenii renunțăm[,] pentru că la timpul ei nu este potrivită și a doua zi nu-și mai are rostul”[18].

„Nimic nu este mai de preț unui rabin decât o întrebare”[19].

Bamidbar (Numeri). Moșe (Moisis).

„Unii regretă anii în care ideologiile erau clare. Eu nu mă număr printre ei. Dimpotrivă, sunt mândru să fiu cetățean al unui stat [al statului român, presupun n.n.] care a știut, atunci când a fost nevoie, să se elibereze din cătușele propriei sale ideologii”[20].

Yisrael. Folosește forma „verseturi”[21]. Fetele lui Țlofhad. „Această desfășurare a evenimentelor dezvăluie  personalitatea extraordinară a fetelor lui Țlofhad, adevărate și surprinzătoare promotoare ale mișcării feministe în zorii istoriei, atunci când asemenea idei erau extrem de dificil să fie acceptate”[22].

Aharon (Aaron). Ierușalaim [Ierusalim]. Luna Tamuz e a 4-a lună ebraică[23]. Apostomus a ars Tora la distrugerea templului[24].

Bilam [Valaam]. „Să nu căutăm scurtături! Să ne confruntăm cu problemele vieții și doar după ce am făcut tot ce ne stă în putință să recurgem la calea rugăciunii! Să ne rugăm cu cuvintele simple din adâncul inimii! Să nu ne temem de blesteme și descântece! Să Știm că HAȘEM e unul și fără voia Lui nu se întâmplă pe lumea aceasta nimic, iar El, Binecuvântat Fie, ne dorește numai binele”[25].

Miriam. „Moartea lui Miriam și Aharon a avut loc în ultimul an al peregrinării prin deșert. Toți cei care împliniseră douăzeci de ani la ieșirea din Egipt nu mai erau printre cei vii. În viață au rămas doar fiii lor, cei care nu cunoscuseră jugul robiei”[26].

Iehoșua/ Yehoșua bin Nun [Iisus, fiul lui Navi]. Kadeș. luna Nisan. Ruah Hakodeș [Duhul Dumnezeiesc]. Pesah [Paști]. În 2019, Pesahul evreiesc începe vineri, 19 aprilie, și se termină sâmbătă, 27 aprilie.

Datan și Aviram. Yericho. regele Ah’av. Melachim Alef [I Împărați]. Rabinul vorbește despre reclădirea templului de la Ierusalim ca despre o realitate a viitorului[27]. „Ca neam [se referă la neamul evreiesc n.n.] suntem neegalați în capacitatea de a fi critici față de noi înșine. Folosită la momentul potrivit ea este cheia succesului nostru. Folosită la momentul nepotrivit ea poate duce la cele mai grave aberații”[28].

Birkat Cohanim = Binecuvântarea Preoților. Cohen = Preot. Și Preotul putea să îl binecuvinteze pe drum pe un credincios evreu, dacă acela îi cerea acest lucru[29].

„Înainte de a rosti binecuvântările, Cohenii își purifică mâinile turnând peste ele apă dintr-un vas. Dacă se găsește un Levi, el va turna apa. Dacă nu, și-o vor turna singuri. Apoi vin în fața obștii, cu fața spre Aron Kodeș și se descalță. Își ridică mâinile la nivelul umerilor acoperind mâinile și capul cu un Talit.

Apoi își grupează degetele câte două. Felul cum sunt grupate degetele este câteodată gravat pe mormintele Cohenilor. Tradiția spune că în timp ce binecuvântează, printre degetele lor se întrezărește Șehina. De aceea nu avem voie să le privim mâinile chiar dacă sunt acoperite. Cohenii se întorc cu fața spre obște și rostesc o binecuvântare prin care îi mulțumesc lui HAȘEM că i-a sfințit și le-a poruncit să-i binecuvânteze neamul cu iubire. Apoi oficiantul rostește cele trei binecuvântări cuvânt cu cuvânt. Cohenii repetă după oficiant fiecare cuvânt. La sfârșitul fiecărei binecuvântări obștea răspunde Amen”[30].

Iarăși despre templu: „dar mai ales o rugăciune ca în curând, în zilele noastre, să fie reclădit Templul de la Ierusalim”[31].

„Grâul și orzul pot fi înțelese și ca simboluri. Orzul se referă la omul condus încă de instinctele primordiale, așa cum au fost strămoșii noștri în momentul ieșirii din robia Egiptului. Grâul, în schimb, simbolizează omul deja împlinit, omul de omenie. Acesta a fost stadiul la care au ajuns ei la poalele muntelui Sinai, vrednici deja de a primi Tora”[32].

Azazel. Goral = sorți. Cohen Gadol = Marele Preot. „Dacă în mâna dreapta ieșea sorțul lui HAȘEM, țapul din dreapta era jertfit lui HAȘEM și cel din stânga aruncat la Azazel de pe o creastă de munte care se afla la cam 15 kilometri de Ierușalaim. Dacă în mâna stângă ieșea sorțul lui HAȘEM, țapul din stânga era jertfit lui HAȘEM și cel din dreapta aruncat la Azazel”[33].


[1] Scrie acest blog: http://rabinat.ro/.

[2] Cf. http://rabinat.ro/hanuka-o-sarbatoare-modesta/.

[3] Ibidem.

[4] Cf. http://rabinat.ro/vanzarea-lui-iosef-in-pericopa-vaiesev/.

[5] Cf. http://rabinat.ro/noaptea-in-pericopa-vaislah/.

[6] Cf. http://rabinat.ro/patriarhul-iaakov-eroul-neamului-evreiesc-pericopa-vaiete/.

[7] Cf. http://rabinat.ro/despre-patriarhul-ithak-in-pericopa-toldot/.

[8] Cf. http://rabinat.ro/ce-se-ascunde-in-spatele-unui-cuvant-in-pericopa-vaiera/.

[9] Cf. http://rabinat.ro/despre-samavolnicie-si-daruire-in-pericopa-noah/.

[10] Cf. http://rabinat.ro/beresit-pomul-cunoasterii-binelui-si-raului/.

[11] Cf. http://rabinat.ro/sukot-rodul-vietii/.

[12] Cf. http://rabinat.ro/litere-pe-piatra-in-pericopa-ki-tavo/.

[13] Cf. http://rabinat.ro/despre-ocaua-mica-in-pericopa-ki-tete/.

[14] Cf. http://rabinat.ro/despre-limitele-raspunderii-in-pericopa-ree/.

[15] Cf. http://rabinat.ro/despre-recitare-in-pericopa-ekev/.

[16] Cf. https://www.pressalert.ro/2015/05/viata-fascinanta-a-rabinului-evreilor-din-romania-rafael-schaffer-de-la-programator-in-informatica-la-lider-spiritual-cum-a-ajuns-in-israel-si-ce-legatura-puternica-are-cu-timisoara-foto/.

[17] Cf. http://rabinat.ro/tisa-beav-in-ziua-de-sabat/.

[18] Ibidem. [19] Ibidem.

[20] Cf. http://rabinat.ro/socteala-de-acasa-si-cea-din-targ-in-pericopa-matot-masaei/.

[21] Cf. http://rabinat.ro/pericopa-pinhas-personalitatea-speciala-a-fetelor-lui-tlofhad-asher-shafrir/. [22] Ibidem.

[23] Cf. http://rabinat.ro/siva-asar-17-betamuz-prof-asher-shafrir/. [24] Ibidem.

[25] Cf. http://rabinat.ro/despre-credinta-curata-in-pericopele-hukat-si-balak/.

[26] Cf. http://rabinat.ro/despre-arta-de-a-conduce-un-popor-liber-in-pericopa-hukat/.

[27] Cf. http://rabinat.ro/despre-momentul-potrivit-pentru-reevaluare-in-pericopa-slah/. [28] Ibidem.

[29] Cf. http://rabinat.ro/despre-birkat-cohanim-binecuvantarea-preotilor-in-pericopa-naso/. [30] Ibidem. [31] Ibidem.

[32] Cf. http://rabinat.ro/despre-puterea-satisfactiei-in-pericopa-emor/.

[33] Cf. http://rabinat.ro/pericopa-aharey-mot-sortii-in-ritualul-de-yom-kipur-prof-asher-shafrir/.