Adevărata semnificație și valoarea de netăgăduit a Sfintei Tradiții

Sfântul Rafail de Brooklyn, Adevărata semnificație și valoarea de netăgăduit a Sfintei Tradiții. Un răspuns ortodox  din secolul al XIX-lea la prozelitismul catolic și protestant în Răsărit, editor P. D. Viscuso, trad. din lb. engl. de Dragoș Dâscă, col. Apologetica, seria Studii, vol. 2, Ed. Doxologia, Iași, 2018, 168 p.

Nota lui Dragoș Dâscă, p. IX-X, după care, în p. 1, se află cuvântul înainte al Patriarhului Bartolomeos al Constantinopolului. „Părintele Patrick Viscuso, redutabil canonist și patrolog,…a cules textul disertației Sfântului Rafail de Brooklyn, original scris de mână, și l-a publicat împreună cu un cuprinzător studiu introductiv”, p. X.

Prefața lui Viscuso, p. 3-7. După care studiul său introductiv între p. 13-59. Cartea Sfântului Rafail Havavinii/ Hawaweeny[1] (1860-1915) publicată aici e, de fapt, teza lui de licență, p. 13. Susținută în 1 mai 1886, pe când era Ierodiacon și e semnată cu numele Rafail A. Auainos Ierodiaconul, p. 125.

Sfântul Rafail a fost canonizat în anul 2.000, p. 13. A fost hirotonit Irodiacon de ÎPS Procopios de Melnik (1875-1891), p. 28. Iar la facultate a învățat greacă, latină, slavonă, bulgară, turcă și franceză, p. 29. Teza de licență și-a dat-o după 7 ani de studii teologice, p. 30. Manuscrisul cărții e format din 39 de pagini, p. 31.

În p. 38 avem diferențele marcante între Roma catolică și Roma romano-catolică. Adică între Roma ortodoxă și cea eretică.

Mărturiile patristice despre Sfânta Tradiție, p. 41-43.

Textul Sfântului Rafail începe în p. 65. Mai întâi a fost propovăduirea teologică și apoi a urmat scrisul cărților scripturale, p. 65. De aceea, „Sfânta Scriptură poate fi considerată drept expresia mai scurtă și în același timp statornică a Sfintei Tradiții. [Căci]…Sfânta Tradiție și Sfânta Scriptură sunt strâns unite între ele, astfel încât fiecare o cere prin necesitate pe cealaltă, iar absența uneia în aceste importante aspecte este în dauna celeilalte”, p. 66.

„trăncăneală papistă”, p. 67, romano-catolică; Sfântul Rafail neagă Simbolul apostolic și pe cel atanasian, p. 72. Pe cel apostolic, pentru că l-a negat Sfântul Marcos Evghenicul, iar pe cel atanasian îl consideră „o creație obscură” a romano-catolicilor, p. 72. Însă ambele simboluri sunt atestate de către alți Sfinți Părinți.

„Sfinții Părinți pot fi considerați martori de încredere ai adevăratei Tradiții”, p. 74-75. Sfântul Rafail ia în calcul și cărțile ereticilor, pentru adevărurile pe care ei nu le contestă și aceste părți din operele lor le consideră „martore ale tradiției apostolice adevărate”, p. 75.

„Tradiția nu poate conține nimic contradictoriu”, p. 76; „inovațiile nerușinate ale Bisericii papiste”, p. 79; „pontifii trufași ai Romei, îmbibați fiind de multă înșelare”, p. 84.

„atât Vechiul Testament, cât și Noul Testament sunt lucrări ale aceluiași Dumnezeu”, p. 96.

„Imparțialitatea Bisericii în apărarea tezaurului dumnezeiesc, peste care a fost numită paznic și apărătoare de către Dumnezeu, este dovedită de faptul că a condamnat oameni remarcabili și de geniu, cum ar fi Teodor al Mopsuestiei, Apollinarie din Laodiceea și, cel mai admirabil dintre toți, Origen Adamantius”, p. 100.

Fără Sfânta Tradiție, „Sfânta Scriptură singură nu poate să exprime spiritul complet și autentic al Creștinismului”, p. 102.

Martin Luther, „acest om zăpăcit a scos șase cărți…din Noul Testament, și anume Epistola lui Iacov, A doua epistolă a lui Petru, A doua și A treia epistolă a lui Ioan, Epistola lui Pavel către Evrei și Apocalipsa lui Ioan”, p. 103.

„fiecare erezie protestantă are…propriile cărți de credință, și anume tradițiile dogmatice pe care întemeietorul ei le-a creat și le-a formulat și-l obligă pe fiecare dintre membrii ei să le respecte pe acestea întocmai precum un tezaur dat de la Dumnezeu, și conform acestora ar trebui omul să interpreteze Sfânta Scriptură și să-și orânduiască viața”, p. 109.

Textul cărții se termină în p. 111. Cărțile citate, p. 119-122. Cartea în limba greacă: p. 125-165. Indici, p. 167-168.


[1] A se vedea: https://en.wikipedia.org/wiki/Raphael_of_Brooklyn.

Did you like this? Share it:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *