Adormirea Maicii Domnului. Cele mai frumoase predici

Adormirea Maicii Domnului. Cele mai frumoase predici, vol. îngrijit de Marius Vasileanu, Ed. Lumea credinței, București, 2018, 142 p.

*

Introducerea lui Vasileanu, p. 5-8. „Subiectivismul se împletește aici cu raționamente practice, de ordin editorial”, p. 6. Adică ne prezintă predicatori „cumpărabili” de către public. Cumpărabili pentru notorietate și nu în primul rând pentru conținut.

PS Macarie Drăgoi (născut în 1977): Născătoarea de Dumnezeu ne adună pe toți la ea, așa după „cum își adună cloșca puișorii”, p. 12, ei. Ducerea sufletului Maicii Sale la cer e ca o naștere în cer. Textul autorului e acesta: „Maica și-a născut Fiul spre mântuirea noastră, iar acum Fiul își «naște» duhovnicește Maica în Împărăția cerurilor”, p. 13.

„O lume care are în centrul său imaginea Maicii Domnului este o lume în care, fie și parțial, maternitatea, nașterea, puritatea copilăriei, calitatea relațiilor dintre oameni sunt printre lucrurile cele mai cinstite”, p. 15.

Pr. Constantin Galeriu: „cuvântul Lui ține de cele veșnice”, p. 23; „primim cuvintele vieții de veci, care nu se iau [de la noi], care nu se distrug, și cu care noi, primindu-le și trăind[u-le], ascultându-le și hrănindu-ne cu ele, ne împărtășim din veșnicia lui Dumnezeu”, p. 23.

„De obicei, teologia dogmatică pune mai mult accentul pe Cruce și pe Înviere, dar mai puțin pe Întrupare”, p. 24. E o afirmație care trebuie luată în considerație în mod profund! Pentru că toată iconomia mântuirii Domnului pentru noi trebuie aprofundată și nu doar în mod parțial.

Despre apoptoză[1], p. 25; „lumea s-a întemeiat pe jertfă, nu pe moarte”, p. 25; „Anania și Safira au murit, pentru că s-au aflat în stare de păcat”, p. 26.

Însă, în p. 27, Părintele Galeriu ne spune în mod fals, referindu-se la adormirea Maicii Domnului, că „trupul ei îndumnezeit s-a ridicat odată cu duhul ei”. Însă adevărul e că Domnul i-a luat sufletul ei, al Maicii Sale, mai întâi, apoi trupul ei a fost îngropat de către Sfinții Apostoli, care au privegheat la mormântul ei, și mai apoi Domnul a ridicat trupul ei la cer, în așa fel încât Sfântul Tomas nu l-a mai găsit în mormânt. Dar nu s-a ridicat „de la sine” trupul la cer, odată cu luarea sufletului ei.

„arguții [argumentări] raționale”, p. 29.

Arhim. Benedict Ghiuș: „cu puterea lui Dumnezeu, trupul ei a fost înviat din morți și mutat la cer întru slavă, ca și trupul Mântuitorului”, p. 33.

Părintele Benedict consideră, pe drept cuvânt, praznicul de la 15 august drept „Paștele Maicii Domnului”, p. 34. Pentru că ea a trecut de la moarte la viață.

Descrierea Buneivestiri de către Sfântul Lucas ne prezintă „un dialog covârșitor”, p. 35, între Arhanghelul Gavriil și Maica lui Dumnezeu. Iar răspunsul ei este „un sublim consimțământ”, p. 35. „Dumnezeu tratează cu Maica Domnului ca și cu un reprezentant al tuturor oamenilor, ca și cu un sol al lumii întregi, dar un sol cu desăvârșire liber. [Căci] libertatea…este respectul lui Dumnezeu față de om”, p. 35.

„Cum să nu vibrăm de emoție în fața acestei discrete, uriașe, neînchipuite măreții a Maicii Domnului!”, p. 36.

„Chipul Fecioarei-Mame pe icoană arată omenirea, chipul Pruncului arată Dumnezeirea, iar strânsa alipire a obrajilor lor arată inexprimabila dragoste dintre Dumnezeu și oameni: iată darul Maicii Domnului[!]”, p. 37.

Prin mutarea trupului Maicii Sale la cer, Maica Domnului a pătruns „cu toată ființa ei în toată plinătatea harului îndumnezeirii”, p. 40.

In. 2, 5 „e cuvântul ei profetic esențial. E marele, e unicul ei cuvânt către oameni”, p. 41.

Pr. Vasile Gordon (n. în 1954, la Lunca-Șieuț, în Bistrița-Năsăud): Icoana „a ținut de urât bătrânei”, p. 46. De la Pr. Victor N. Popescu[2] (1897-1978), p. 45.

Domnul, la adormirea Maicii Sale, „îi ține, la rându-I, duios și recunoscător, sufletul în brațele Sale”, p. 47.

Arhim. Cleopa Ilie: ne spune că Apostolii au venit „pe norii cerului”, p. 55, 59. Însă ei au venit pe norii slavei dumnezeiești! Adică aduși de slava lui Dumnezeu. Tot el vorbește despre „sicriul” Maicii Domnului în p. 59, când ea a fost purtată și îngropată pe un pat, așa cum apare și în iconografie.

„s-a mutat la cer Maica noastră, Maica milei și a milostivirii”, p. 62. Și ea „pururea mijlocește și pururea se roagă pentru noi și pentru mântuirea noastră”, p. 63.

Pr. Ciprian Traian Negreanu (n. la 24 februarie 1973 la Târgu-Jiu): Domnul a înviat-o pe Maica Sa și a înălțat-o astfel la cer, p. 71-72.

„sufletul nu este zidit înainte de trup. Că[ci] în clipa în care se zămislește trupul, atunci este și sufletul zidit de Dumnezeu și pus în trup. Deci sufletul nu are nicio experiență în afara trupului”, p. 79. „Sufletul fără de trup nu este omul deplin, nu este omul în toată puterea lui, în toată lucrarea lui, în toată frumusețea și deplinătatea lui. Numai acest om deplin, cu trupul preschimbat, transfigurat, dar unit cu sufletul, poate să simtă și să trăiască deplin bucuria pe care Dumnezeu vrea să i-o dea, lumina pe care Dumnezeu vrea să i-o dea, deplinătatea a toate bucuriile ce Dumnezeu vrea să i le dea”, p. 81.

Arhim. Arsenie Papacioc: credea că Sfântul Adam, atunci când a păcătuit, „a mușcat dintr-un măr”, p. 91. Însă nu ni se spune acest lucru în Dumnezeiasca Scriptură.

Pr. Ștefan Slevoacă: „moartea Miresei Duhului Sfânt n-a fost amară și dureroasă ca a celorlalți oameni, ci a fost o «adormire» ușoară, un somn dulce, o trecere lină spre starea nestricăciunii. Fără dureri i-a fost nașterea, fără dureri și adormirea”, p. 102.

Protosing. Petroniu Tănase: ne spune că Maica Domnului a ajuns la vârsta de 60 de ani, p. 113.

Pr. Dumitru Stăniloae: „mântuirea nu e o chestiune de justiție, ci de iubire între Dumnezeu și oameni”, p. 131. „Exemplul tipic al adevăratei libertăți este Preasfânta Fecioară, Maica lui Dumnezeu”, p. 134.


[1] A se vedea: https://ro.wikipedia.org/wiki/Apoptoză.

[2] Idem: http://biserica.org/WhosWho/DTR/P/VictorPopescu.html.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *