Christ’s Resurrection in Early Christianity and the Making of the New Testament

Markus Vinzent, Christ’s Resurrection in Early Christianity and the Making of the New Testament, Pub. Ashgate, 2011, 276 p.

*

Și autorul are nesimțirea să spună că „the Resurrection was of little importance to most early Christians”, p. 1, când primii creștini își fundamentau toată viața lor pe faptul că Hristos a murit și a înviat și că întru El ne mântuim.

Radicalismul Sfântului Pavlos? Tot în p. 1.

Sfânta Maria Magdalini a fost „Apostol al Apostolilor”, p. 14, atunci când le-a vestit Învierea Domnului.

„The letters of the Greek term for fish, ΙΧΘΥΣ, form an acrostic, the first letters of J(Ι)esus Ch(Χ)rist, Son (= ΥΙΟΣ) of God (= ΘΕΟΥ), Saviour (= ΣΩΤΗΡ)”, p. 21.

În p. 25, autorul vorbește despre Evanghelia lui Petros, afirmând că e o creație de sec. 2. În engleză, găsim textul ei aici[1]. Și în textul Evangheliei, la v. 31, apare numele centurionului care a păzit Mormântul Domnului: Petronius. Iar Mormântul Său a fost pecetluit cu 7 peceți de ceară [seven wax seals], v. 33.

Mekhilta, p. 28. Iar „Mekhilta (Hebrew: middah‎) is a rule of scriptural exegesis in Judaism, attributed to or written by any of several authors”[2].

Limbo, p. 33, este limbus din latină, existent în teologia romano-catolică, cunoscut ca o „margine” a Iadului[3]. Pentru că limbus, limbi = margine, hotar[4].

În p. 34, autorul spune un alt neadevăr: că Sfântul Pavlos „was influenced by Pharisaic belief in the resurrection of the dead”. De unde și până unde?

Vision of Gabriel, p. 35. Se referă la piatra scrisă de aici[5]. Tot despre ea: un articol din 6 iulie 2008[6]. A fost transcrisă în Matthias Henze (editor), Hazon Gabriel. New Readings of the Gabriel Revelation, Pub. Society of Biblical Literature, Atlanta, 2011, p. 15-17.

În p. 75, autorul consideră Didahia „cel mai vechi catehism existent”. Însă o consideră un text de secol 2, p. 75, și nu de secol 1. Pe când în p. 77 găsește cuvinte de laudă pentru ereticul Marcion [Μαρκίων] din Sinopis [Σινώπης][7]. Îl laudă pe Marcion, care a fost acuzat de erezie de însuși tatăl său, care era Episcop de Sinopis[8]. Textul lui: „Marcion of Sinope, a Paulus redivivus and certainly the greatest Christian thinker of the second century, was instrumental in the rediscovery of Paul that also gave rise to the belief in the Resurrection of Christ”, p. 77.

În p. 85 vorbește despre Unknown Gospel sau Egerton Gospel[9]. Și este numită Evanghelia cea necunoscută pentru că nicio sursă antică (cunoscută de noi) nu face referire la ea și a fost complet necunoscută înainte de publicarea ei în 1935[10].

Adolf Harnack l-a considerat „un biblicist” (biblist) pe Marcion ereticul în Antitezele sale, p. 116. În 2015, Judith M. Lieu, la University of Cambridge, a publicat Marcion and the Making of a Heretic. God and Scripture in the Second Century[11]. Cartea are 502 p.

În scrierea Înălțarea lui Pavlos, ereticii considerau că „au lăsat moștenire cuvintele tainice” ale Sfântului Pavlos, pe care el le-a auzit în extaz, p. 117.

Marcion ereticul a negat învierea morților, pentru că mântuirea o considera „numai a sufletului” și nu a omului înviat și transfigurat, dar a negat și Judecata finală, pentru că o considera „în antiteză” cu iubirea lui Dumnezeu, p. 122.

Pe când, pentru ereticul Chirintos [Κήρινθος][12], Domnul Iisus era „un om, născut în mod natural din Maria și Iosif”, ereticul Marcion nega nașterea omenească a Mântuitorului Iisus Hristos, p. 130. Pentru Chirintos, Hristos nu a suferit, dar a suferit trupul lui Iisus, care a murit și a înviat, p. 130. Pentru că el „separa” pe Hristos de Iisus, deși autorul spune că „there is no mention of Cerinthus’ distinction between Jesus and Christ”, p. 131.

Marcion considera că Sfinții Profeți au vorbit „despre Creatorul Mesia” și nu despre Mântuitorul Hristos, p. 150. Și Orighenis l-a negat pe Marcion, p. 152. „First Apocalypse of James in the Nag Hammadi Library[13], p. 166. Toledoth Jeshu[14] este lucrarea fantasmagorică scrisă din perspectiva celui care „a furat” trupul Domnului, p. 174.

Quintus Septimius Florens Tertullianus[15] a arătat faptul că Marcion a falsificat Evanghelia după Lucas, p. 175, și a mutilat Epistolele Sfântului Pavlos, p. 175, n. 660.

Despre Sfântul Meliton [Μελίτων][16], Episcopul de Sardis [Σάρδεις][17], p. 176, care e pomenit pe 1 aprilie[18].

„Origen intensifies this traditionalization and apostolization of Christian knowledge”, p. 187. Tradiționalizare și apostolizare.

Rabbis = rabini, p. 201.


[1] Cf. http://www.earlychristianwritings.com/text/gospelpeter-brown.html.

[2] Cf. https://en.wikipedia.org/wiki/Mekhilta.

[3] Cf. https://en.wikipedia.org/wiki/Limbo.

[4] Cf. http://archives.nd.edu/cgi-bin/wordz.pl?keyword=limbus.

[5] Cf. https://en.wikipedia.org/wiki/Gabriel’s_Revelation.

[6] A se vedea: https://www.nytimes.com/2008/07/06/world/middleeast/06stone.html.

[7] Cf. https://en.wikipedia.org/wiki/Marcion_of_Sinope.

[8] Cf. https://ro.wikipedia.org/wiki/Marcion.

[9] A se vedea: https://en.wikipedia.org/wiki/Egerton_Gospel.

[10] Ibidem. [11] Cf. https://www.cambridge.org/core/books/marcion-and-the-making-of-a-heretic/5CACAE98DAE26863383990F4EBD18F72.

[12] A se vedea: https://en.wikipedia.org/wiki/Cerinthus.

[13] Idem: http://gnosis.org/naghamm/1ja.html.

[14] Cf. https://ro.wikipedia.org/wiki/Toledoth_Yeshu.

[15] Cf. https://en.wikipedia.org/wiki/Tertullian.

[16] Cf. https://en.wikipedia.org/wiki/Melito_of_Sardis.

[17] Cf. https://en.wikipedia.org/wiki/See_of_Sardis.

[18] Cf. https://en.wikipedia.org/wiki/Melito_of_Sardis.