1. Și era numărul fiilor lui Israil ca nisipul mării, care nu se va măsura, nici se va număra. Și va fi în locul [în] care li s-a zis lor: „Nu [sunteți] voi poporul Meu”, [că] acolo vor fi numiți: „Fiii Dumnezeului Celui viu”.

2. Și se vor aduna fiii lui Iudas și fiii lui Israil în același loc și vor pune lor un început [καὶ θήσονται ἑαυτοῖς ἀρχὴν μίαν] și se vor sui de pe pământ [καὶ ἀναβήσονται ἐκ τῆς γῆς], că mare [este] ziua lui Iezrael [Ιεζραελ].

3. Ziceți fratelui vostru: „Poporul Meu [Λαός Μου]” și surorii voastre: „Miluita [Ἠλεημένη]”!

4. Judecați-vă cu maica voastră, judecați-vă, că[ci] ea [nu] este femeia Mea și Eu nu [sunt] bărbatul ei! Și voi scoate curvia ei de la fața Mea și preacurvia ei din mijlocul sânilor ei[1].

5. Ca să o dezbrac pe ea goală și o voi înapoia pe ea precum [în] ziua nașterii ei [καὶ ἀποκαταστήσω αὐτὴν καθὼς ἡμέρᾳ γενέσεως αὐτῆς] și o voi pune pe ea ca [pe] o pustie și o voi rândui pe ea ca [pe] un pământ fără de apă și o voi omorî pe ea cu sete[2].

6. Iar pe copiii ei nu-i voi milui, că[ci] este [sunt] copiii curviei [τέκνα πορνείας].

7. Că[ci] s-a dat curviei mama lor. Rușina cea care i-a născut pe ei. Căci a zis: „Voi merge în urma iubiților mei, a acelora care îmi dau mie pâinile mele și apa mea și veșmintele mele și pânzele mele și uleiul meu și toate câte mi se cuvine [se cuvin] mie”.

8. Pentru aceea, iată, Eu închid calea ei în[tru] țepușe [Ἐγὼ φράσσω τὴν ὁδὸν αὐτῆς ἐν σκόλοψιν] și voi rezidi căile ei [καὶ ἀνοικοδομήσω τὰς ὁδοὺς αὐτῆς] și cărarea ei nu are să se [mai] afle [καὶ τὴν τρίβον αὐτῆς οὐ μὴ εὕρη]!

9. Și îi va căuta pe iubiții ei și nu are să-i [mai] ajungă pe ei. Și îi va căuta pe ei și nu are să-i [mai] afle pe ei. Și va zice: „Voi merge și mă voi întoarce către bărbatul meu cel dintâi[3], că[ci mai] bine îmi era mie atunci decât acum”.

10. Și ea nu a cunoscut că Eu i-am dat ei grâu și vin și ulei, iar argint i-am înmulțit ei. Ci ea, [din] cele de argint și [din] cele de aur, a făcut [idolii] lui Baal [τῇ Βααλ].

11. Pentru aceea Mă voi întoarce și voi lua grâul Meu la ceasul său și vinul Meu la vremea sa și voi lua veșmintele Mele și pânzele Mele, [pentru] a nu acoperi rușinea ei[4].

12. Și acum voi descoperi necurăția ei înaintea iubiților ei și nimeni nu are să o scoată pe ea din mâna Mea.

13. Și voi întoarce toate veseliile ei, sărbătorile ei și lunile cele noi ale ei și sabaturile ei și toate adunările de sărbătoare ale ei [καὶ πάσας τὰς πανηγύρεις αὐτῆς].

14. Și voi nimici via ei și smochinii ei, [pe toate despre] câte a zis: „Arenzile[5] mele [μισθώματά μου] acestea este [sunt], pe care mi le-au dat mie iubiții mei”. Și le voi pune pe ele întru mărturie și le va [vor] mânca pe ele fiarele câmpului și păsările cerului și târâtoarele pământului.

15. Și Mă voi răzbuna asupra ei [pentru] zilele Baalimilor [τῶν Βααλιμ], în[tru] care jertfea lor și punea împrejur[6] cerceii ei [καὶ περιετίθετο τὰ ἐνώτια αὐτῆς] și colierele ei [καὶ τὰ καθόρμια αὐτῆς] și mergea în urma iubiților ei, iar pe Mine M-a uitat, zice Domnul.

16. Pentru aceasta, iată, Eu o rătăcesc pe ea și o voi rândui pe ea întru pustie și voi grăi după inima ei!

17. Și acolo îi voi da ei stăpânirile sale și valea Ahor [Αχωρ], [ca] să [se] deschidă înțelegerea ei [διανοῖξαι σύνεσιν αὐτῆς], și acolo va fi smerită după zilele prunciei [νηπιότητος] ei și după zilele suirii ei din pământul Egiptosului.

18. Și va fi în ziua aceea, zice Domnul, [că] Mă va chema „Bărbatul meu” și nu Mă va [mai] chema încă „Baalimi”.

19. Și voi scoate numele Baalimilor din gura ei și nu or să mai pomenească numele lor.

20. Și le voi da lor făgăduință în ziua aceea, împreună cu fiarele câmpului și cu păsările cerului și cu târâtoarele pământului. Iar arcul și sabia și războiul le voi zdrobi de pe pământ și te voi sălășlui în[tru] nădejde [καὶ κατοικιῶ σε ἐπ᾽ ἐλπίδι].

21. Și te voi logodi Mie întru veac și te voi logodi Mie în[tru] dreptate și în[tru] judecată și în[tru] milă și în[tru] îndurări.

22. Și te voi logodi Mie întru credință și vei cunoaște pe Domnul.

23. Și va fi în ziua aceea, zice Domnul, [că] voi asculta cerului și cerul va asculta pământului

24. și pământul va asculta grâul și vinul și uleiul, iar acestea vor asculta lui Iezrael.

25. Și Mie voi semăna pe ea pe pământ [καὶ σπερῶ αὐτὴν Ἐμαυτῷ ἐπὶ τῆς γῆς] și o voi milui pe cea Nemiluită [τὴν Οὐκ-ἠλεημένην] și voi zice Ne-poporului-Meu [καὶ ἐρῶ τῷ Οὐ λαῷ Μου]: „Poporul Meu ești tu” și el va zice: „Domnul Dumnezeul meu ești Tu”.


[1] Din inima ei.

[2] O voi lăsa să moară de sete.

[3] Către Dumnezeu.

[4] Goliciunea ei.

[5] Năimelile, simbriile.

[6] Împrejurul statuilor zeilor.

Did you like this? Share it: