Studii de istorie și de spiritualitate creștină [III. 2]

[Acad. Prof. Dr.] Emilian Popescu, Studii de istorie și de spiritualitate creștină, vol. III, Ed. Academiei Române și Ed. Basilica, București, 2018, 702 p.

*

Studii de istorie și de spiritualitate creștină [III. 1]: https://www.teologiepentruazi.ro/2019/03/19/studii-de-istorie-si-de-spiritualitate-crestina-iii-1/.

*

Din p. 158 începe Cultura în Dobrogea antică, de la origini până în secolul al VII-lea. Inscripțiile de pe Crucile de piatră, p. 161. „Pe o gemă [o piatră prețioasă] descoperită la Constanța, întâlnim scena Răstignirii lui Iisus, iar la picioarele Crucii, de o parte și de alta, pe cei 12 Apostoli”, p. 161. Pe această gemă există, în grecește, inscripția ΙΧΘΥΣ [IHTIS], p. 161. Pe un opaiț, descoperit tot la Constanța, apare Domnul în mijlocul Apostolilor Săi, p. 161-162.

Vasile Pârvan a descoperit terme/ băi publice la Histria, p. 165. Alte terme au fost descoperite la Tomis, Capidava, Dinogetia, Noviodunum, Aegyssus, p. 165. Edificiul cu mozaic de la Tomis[1], aflat în spatele Pieței Ovidiu, a fost descoperit între 1959-1962, cf. p. 166. Mozaicul de aici are 74 de modele diferite, p. 167.

Multe opaițe din sec. 4-6 d. Hr., p. 167.

Pavimentul de mozaic de la Tomis, din sec. al 5-lea, a fost descoperit în 1955 și este situat pe strada Marcu Aureliu[2], p. 168.

La Tropaeum Traiani s-au descoperit 6 Basilici, câte 5 la Tomis și Histria, 4 la Argamum, două la Ibida și Axiopolis, câte una la Callatis, Sucidava, Capidava, Arrubium (Măcin), Dinogetia, Noviodunum, Niculițel[3], Halmyris și Telița[4], p. 169.

Sfinții Mucenici de la Niculițel au fost descoperiți în 1971, din cauza unor ploi torențiale[5]. Inscripția de la mormântul lor e în limba greacă și e aceasta[6]: Martires: Zoticos, Attalos, Camasis, Filippos.

Basilicile cimiteriale, p. 170. Basilica de la Callatis, din Mangalia, e una de tip sirian, p. 171. La Tropaeum Traiani s-a descoperit o Basilică de marmură[7], p. 172. Studiul de față se încheie în p. 185.

Iar din p. 186 începe studiul Creștinii în armata romană în primele trei secole. Creștinul putea să se înroleze în armata romană, dar, dacă se afla credința lui, el era martirizat, p. 192.

Pe columna lui Marcus Aurelius din Piazza Colonna din Roma[8] apare și Legio XII Fulminata, numită și Fulminatrix, în care erau înrolați mulți creștini, p. 195-196.

Cvazii au fost învinși de romani cu ajutorul ploii providențiale, p. 198. Articolul se încheie în p. 214.

Din p. 215: Un militar creștin în armata Scythiei Minor la sfârșitul secolului al III-lea. E vorba de Aurelius Gaius[9], p. 217. Articolul se termină în p. 228.

Din 229: Sfântul Vasile cel Mare despre sine și familie în scrisorile sale. Familia părinților Sfântului Vasilios cel Mare a avut 9 copii, 5 fete și 4 băieți, și nu 10, p. 229. Lucru amintit de Sfântul Grigorios al Nissisului în Viața Sfintei Macrina, cf. SC 170, p. 5, 26, apud p. 229, n. 1.

Sfântul Vasilios s-a născut în 329/330 în Chesaria Cappadociei, p. 230. Yves Courtonne, în Un témoin du IVe siècle oriental. Saint Basile et son temps d’après sa correspondance, Paris, 1974[10], p. 45, spune că Sfântul Vasilios s-a născut în 329, cf. p. 230, n. 2. A fost alăptat de o doică, dimpreună cu singurul ei fiu, care ar fi Doroteos Preotul, p. 230. Autorul crede că doica se numea Paladia, amintită de Sfântul Vasilios în Epistola 137 din 373, p. 232. Pentru educație, Sfântul Vasilios a fost trimis la Sfânta Macrina cea Bătrână[11], adică la bunica lui, p. 233. Sfântul Vasilios amintește de acest lucru în Epistola 204, din vara lui 375, p. 233.

O viață pe scurt a Sfântului Vasilios scrisă de Stilianos Papadopulos[12].

Prof. Emilian Popescu consideră că Sfântul Vasilios cel Mare s-a născut în Pontos și nu în Neochesaria, pe baza Epistolei 210 din 375, p. 234. Probabil la Annisa, p. 235, n. 13.

Tatăl Sfântului Vasilios cel Mare, Sfântul Vasilios cel Bătrân, e pomenit pe 30 mai[13].  Sfânta Cuvioasă Emmelia [Ἐμμελεία][14], mama Sfântului Vasilios cel Mare, care e pomenită pe 30 mai, a adormit pe când el avea 40 de ani, p. 240. Studiul despre Sfântul Vasilios se termină în p. 259. Varianta în limba franceză e între p. 260-290.


[1] A se vedea: https://ro.wikipedia.org/wiki/Edificiul_roman_cu_mozaic_din_Constanța. A se vedea și: https://www.youtube.com/watch?v=lS7Wyesg4yo, cât și: https://ecomareaneagra.wordpress.com/litoralul-romanesc/constanta/edificiul-roman-cu-mozaic/.

[2] Idem: https://adevarul.ro/locale/constanta/comoara-pamantul-vechiului-tomis-distrusa-constructiile-moderne-superbele-edificii-mozaic-disparute-1_5bdaa9d7df52022f750e96d8/index.html.

[3] Idem: https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Niculițel,_Tulcea.

[4] Idem: https://ro.wikipedia.org/wiki/Telița,_Tulcea.

[5] Cf. http://ziarullumina.ro/mucenicii-lui-hristos-din-cripta-de-la-niculitel-28140.html.

[6] A se vedea: http://sfioanevanghelistul.ca/wordpress/wp-content/uploads/2016/06/Inscriptie.jpg.

[7] Idem: https://ro.wikipedia.org/wiki/Tropaeum_Traiani.

[8] Idem: https://en.wikipedia.org/wiki/Column_of_Marcus_Aurelius.

[9] Idem: https://www.jstor.org/stable/23849869.

[10] Idem: https://www.persee.fr/doc/antiq_0770-2817_1974_num_43_1_1758_t1_0503_0000_1.

[11] Idem: https://en.wikipedia.org/wiki/Macrina_the_Elder.

[12] Idem: https://www.pemptousia.gr/2012/01/vios-megalou-vasiliou/.

[13] Idem: https://en.wikipedia.org/wiki/Basil_the_Elder.

[14] Idem: http://www.synaxarion.gr/gr/sid/3466/sxsaintinfo.aspx.

Did you like this? Share it:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *