1. Pentru că Israil [este] prunc [διότι νήπιος Ισραηλ] și Eu l-am iubit pe el [καὶ Ἐγὼ ἠγάπησα αὐτὸν] și din Egiptos [Egipt] i-am chemat pe copiii săi [καὶ ἐξ Αἰγύπτου μετεκάλεσα τὰ τέκνα αὐτοῦ].

2. [Dar] precum i-am chemat pe ei, așa se [și] duceau de la fața Mea: ei jertfeau Baalimilor și tămâiau celor cioplite[1].

3. Iar eu l-am împiedicat pe Efrem, l-am luat pe el pe brațul Meu și nu au cunoscut că i-am vindecat pe ei.

4. În stricăciunea oamenilor, i-am întins pe ei în[tru] legăturile dragostei Mele și le voi fi lor ca omul lovindu-se pe[ste] obrajii săi. Și voi privi către el [și] îi voi birui lui[2].

5. Efrem a locuit în Egiptos și el, Assur [Ασσουρ], [a fost] împăratul său, că[ci] nu a voit să se întoarcă.

6. Și sabia a slăbit în cetățile sale și s-a odihnit în mâinile sale și vor mânca din sfaturile lor.

7. Și poporul Său spânzurându-L din locașul său [καὶ ὁ λαὸς Αὐτοῦ ἐπικρεμάμενος ἐκ τῆς κατοικίας αὐτοῦ][3], iar Dumnezeu va fi mâniat pe cele cinstite ale Sale și nu are să-l înalțe pe el[4].

8. Ce am să te pun pe tine, Efreme? Te voi apăra pe tine, Israile? Ce am să te pun pe tine? Ca pe Adama [Αδαμα] te voi pune pe tine și ca pe Seboim [Σεβωιμ]? A întors inima Mea în[tru] el [μετεστράφη ἡ καρδία Μου ἐν τῷ αὐτῷ], împreună a tulburat pocăința Mea [συνεταράχθη ἡ μεταμέλειά Μου].

9. Nu am să fac după urgia mâniei Mele. Nu am să părăsesc [ca] să se șteargă Efrem. Pentru că Eu sunt Dumnezeu [διότι Θεὸς Ἐγώ εἰμι] și nu om [καὶ οὐκ ἄνθρωπος]. În[tru] tine [sunt] Cel Sfânt și nu voi intra întru cetate.

10. Înapoia Domnului voi merge [ὀπίσω Κυρίου πορεύσομαι]. Ca leul voi vesti [ὡς λέων ἐρεύξεται], că[ci] El va răcni și se vor uimi copiii apelor [ὅτι Αὐτὸς ὠρύσεται καὶ ἐκστήσονται τέκνα ὑδάτων].

12. Și se vor uimi ca pasărea din Egiptos și ca porumbița din pământul assirienilor și îi voi înapoia pe ei întru casele lor, zice Domnul.


[1] Idolilor făcuți din lemn.

[2] Voi birui în folosul oamenilor.

[3] Profeție referitoare la Răstignirea Domnului.

[4] Se referă la poporul Său, Israil.