Iubiții mei[1],

Sfinții Apostoli Petros [Πέτρος][2] și Pavlos [Παῦλος][3], cei doi mari Sfinți Apostoli ai Domnului, sunt pomeniți împreună astăzi, pe 29 iunie 2019, pentru că sunt „cei întâi pe tronuri [șezători dintre] Apostoli [οἱ τῶν Ἀποστόλων πρωτόθρονοι] și ai lumii învățători [καὶ τῆς οἰκουμένης διδάσκαλοι]”[4]. Asta  ne spune troparul praznicului de astăzi! Pe când, în Slujba zilei, ei sunt numiți „cei întâi corifei [πρωτοκορυφαίων]”[5] ai Apostolilor. Adică cei întâi capi sau conducători ai Apostolilor. Pentru că „amândoi corifeii Apostolilor erau plini de Duhul Sfânt și de dumnezeiescul dar”[6].

Sfântul Petros l-a biruit pe Simon magul[7]! Ni se spune acest lucru într-o cântare a praznicului. Și astfel, Slujba zilei ne confirmă faptul că disputa Sfântului Petros cu Simon e autentică. În ipacoiul zilei – care nu se cântă, ci se citește –, se mărturisește faptul că Sfântul Pavlos a murit martiric la Roma[8]. Sfântul Petros e numit „piatra credinței [ἡ πέτρα τῆς πίστεως]”[9], pe când Sfântul Pavlos e numit „lauda lumii [καύχημα τῆς οἰκουμένης]”[10]. Pentru că ne lăudăm în Sfântul Pavlos, cel care este Apostolul neamurilor, stând pe piatra credinței mărturisită de către Sfântul Petros.

– Și care e credința mărturisită de Petros, pe care Domnul a lăudat-o?

– E aceasta: „Tu ești Hristos [Σὺ εἶ ὁ Χριστός], Fiul lui Dumnezeu Celui viu [ὁ Υἱὸς τοῦ Θεοῦ τοῦ ζῶντος]” [Mat. 16, 16, BYZ]. Pentru că, în același timp, Petros a mărturisit că Iisus este Hristos și că El este Fiul lui Dumnezeu Celui viu, Fiul cel veșnic al lui Dumnezeu. Și dacă L-a mărturisit pe Fiul, dar și pe Tatăl, împreună cu Ei este și Duhul Sfânt. Pentru că Dumnezeul nostru este Treime de persoane.

Într-o cântare a Vecerniei, Pavlos este numit „gura Domnului [στόμα Κυρίου]”[11]. Pentru că el ne-a vestit voia lui Dumnezeu. Căci, din prigonitor [διώκτης] al Bisericii, el a fost ridicat „până la al treilea cer [ἕως τρίτου οὐρανοῦ]”[12] în vedere extatică. Și prin aceasta ni se spune că orice păcătos se poate sfinți. Pentru că Dumnezeu cheamă pe tot omul la mântuire și sfințire.

El nu este gelos pe noi, pe mântuirea noastră! Ci, dimpotrivă, îl ajută pe fiecare om să se împlinească în relația cu Sine.

Sfinții Petros și Pavlos sunt numiți, tot la Vecernie, „aripile cunoașterii de Dumnezeu [τῆς θεογνωσίας τὰς πτέρυγας]”[13]. Căci teologiile lor, aidoma unor aripi, ne înalță mereu în cunoașterea lui Dumnezeu. Dar sunt numiți și „mâinile Evangheliei harului [τὰς χεῖρας Εὐαγγελίου τοῦ τῆς χάριτος], picioarele propovăduirii adevărului [τοὺς πόδας τῆς ἀληθείας τοῦ κηρύγματος], râurile înțelepciunii [τοὺς ποταμοὺς τῆς σοφίας], coarnele Crucii [τοῦ Σταυροῦ τὰ κέρατα]”[14].

Și cei doi Apostoli sunt coarnele sau brațele Crucii, pentru că ei au extins Biserica pe pământ. Și sunt râurile înțelepciunii pentru Biserica lui Dumnezeu, pentru că teologia lor este viața noastră. Și sunt picioarele propovăduirii adevărului, sunt picioarele Evangheliei lui Hristos, pentru că au mers pe jos și au propovăduit tuturor Evanghelia mântuirii. Și, la fel, sunt mâinile Evangheliei harului, pentru că ne-au dăruit tuturor cuvintele vieții celei veșnice. Și ni le-au dăruit spre mântuirea noastră, spre schimbarea noastră duhovnicească continuă.

Amândoi sunt numiți „podoabele cele vestite ale Romei [τὰ Ῥώμης περιφανῆ ἐγκαλλωπίσματα]”[15]. Pentru că ambii au murit mucenicește la Roma și Sfintele lor Moaște sunt acolo, la Roma, în Italia[16]. Iar dacă Sfinții lui Dumnezeu îngăduie ca Sfintele lor Moaște să fie păstrate de eterodocși e pentru că Dumnezeu îi dorește pe toți în Biserica Lui.

Când Sfântului Pavlos i s-a tăiat capul, atunci a curs lapte și nu sânge! Iar călăul său și cei prezenți la execuția lui au dat slavă lui Dumnezeu[17].

Înainte ca Sfântul Petros să fie răstignit, L-a văzut pe Domnul intrând în Roma, Care i-a spus că a venit să fie răstignit din nou. Și prin aceasta a înțeles că el va fi răstignit[18]. Și, la cererea sa, Sfântul Petros a fost răstignit cu capul în jos[19].

Amândoi au fost martirizați în timpul împăratului Nero[20]. Și, înainte să fie răstignit, Sfântul Petros s-a rugat și a predicat celor de față[21]. Înainte să i se taie capul, Sfântul Pavlos s-a rugat îndelung cu fața spre răsărit și cu mâinile ridicate spre cer. S-a rugat în limba ebraică, în limba sa maternă, apoi s-a lăsat martirizat fără să mai spună ceva[22]. Dar atât predicarea adevărului a Sfântului Petros, cât și rugăciunea îndelungă a Sfântului Pavlos trebuie să fie în viața noastră. Pentru că trebuie să vestim oamenilor voia lui Dumnezeu și, în același timp, trebuie să I ne rugăm Lui îndelung. Căci predicarea adevărului este o milostenie duhovnicească făcută oamenilor, pe când rugăciunea îndelungă este îndulcirea noastră duhovnicească și liniștirea noastră.

Petros [Πέτρος] este supranumele lui Simon [Σίμων]. Iar Petros traduce ebraicul Kefa [כֵּיפָא], care înseamnă Piatră[23]. De aici sintagma „piatra credinței [ἡ πέτρα τῆς πίστεως]” pe care o găsim în Slujba zilei de astăzi. Pentru că numai credința în Dumnezeu și faptele ei ne fac tari în fața ispitelor și a prigoanelor de tot felul.

Savlos [Σαῦλος] a devenit mai apoi Pavlos [Παῦλος]. În ebraică, numele său este שָׁאוּל [Șaul][24]. Iar Șaul înseamnă „cerut pentru” sau „rugat pentru”[25]. Căci Sfântul Pavlos a fost cerut de Dumnezeu pentru ca să evanghelizeze lumea. Așa cum Domnul i-a spus Sfântului Ananias: „acesta Îmi este Mie vas ales [σκεῦος ἐκλογῆς], [ca] să poarte numele Meu înaintea neamurilor și a împăraților și a fiilor lui Israil [τοῦ βαστάσαι τὸ ὄνομά Μου ἐνώπιον ἐθνῶν καὶ βασιλέων, υἱῶν τε Ἰσραήλ]” [F. Ap. 9, 15, BYZ].

Însă, când Dumnezeu ne dă daruri, când ne dă potențe interioare, ni le dă tocmai pentru ca să le actualizăm, să le punem în lucru. Dar dacă nu facem tot ceea ce putem noi să facem pentru a ne actualiza potențele, atunci ne arătăm nerecunoscători față de El, pentru că minimalizăm darurile Sale.

Evsevios al Chesariei [Εὐσέβιος τῆς Καισαρείας][26] (cunoscut la noi ca Eusebiu al Cezareei[27]), în Istoria bisericească, atestă faptul că Sfintele Moaște ale Sfântului Pavlos sunt pe Via Ostiensis[28], iar ale Sfântului Petros sunt la Vatican[29]. Mai precis, ale Sfântului Pavlos sunt în basilica papală Sfântul Pavlos din afara Zidurilor [San Paolo fuori le Mura][30]. Pentru că, în vechime, se afla în afara zidurilor cetății Roma.

Sfântul Gregorius cel Mare ne confirmă că în Biserica unde se află Sfintele Moaște ale Sfântului Pavlos existau în vremea lui și giulgiul, cât și lanțurile Sfântului Pavlos. Lanțurile cu care el a fost legat. Iar cu giulgiul erau îmbrăcate Sfintele sale Moaște[31].

Lanțul Sfântului Apostol Petros este într-o biserică romano-catolică din Roma, în San Pietro in Vincoli [Sfântul Petros în Lanțuri][32], și este păstrat într-un relicvariu la vedere[33]. Iar „închinarea cinstitului lanț [ἡ προσκύνησις τῆς τιμίας ἁλύσεως]”[34] al Sfântului Apostol Petros o pomenim pe 16 ianuarie[35].

În Muzeul Britanic din Londra și în Muzeul Vatican există reprezentări vechi, împreună, ale celor doi Sfinți Apostoli astăzi pomeniți[36]. Semn că ei au fost pomeniți împreună de la început.

În anul 378, la Milano, Sfântul Ambrosius a rostit o predică la pomenirea Sfinților Apostoli Petros și Pavlos[37]. Iar în 382 a început să zidească o Biserică în cinstea lor, unde a pus spre închinare din Sfintele lor Moaște primite de la Papa Damasus I[38].

Și dacă i-a cinstit Sfântul Ambrosius al Mediolanumului[39] în secolul al 4-lea, iată că îi cinstim și noi, în secolul al 21-lea! Pentru că sunt Părinții și Învățătorii noștri în viața teologică și duhovnicească.

În Gal. 1, 18, Sfântul Pavlos mărturisește că s-a suit întru Ierusalim ca să îl cerceteze pe Petros și că a rămas la el timp de 15 zile. Ce au vorbit ei timp de 15 zile?…Însă, cu siguranță, lucruri dumnezeiești! Arătând prin aceasta că avem nevoie de prieteni duhovnicești și de întâlniri duhovnicești, prin care să ne întărim în credința și în viața noastră bisericească.

În Gal. 2, 7-8, el ne spune că a binevestit celor netăiați împrejur, adică păgânilor, pe când Petros a binevestit celor tăiați împrejur, adică iudeilor. Și că Dumnezeu a lucrat prin amândoi la extinderea Bisericii Sale. Tocmai de aceea ei sunt cinstiți împreună: pentru că împreună arată perspectiva deplină asupra evanghelizării lumii. Căci Evanghelia este pentru toți, pentru că mântuirea e pentru toți. Iar Biserica este pentru toți, pentru întreaga lume, pentru că toți trebuie să intrăm în ea prin credință și prin pocăință.

Așadar, iubiții mei, în această sâmbătă a mântuirii noastre, noi ne odihnim în rugăciunile noastre către Sfinții Apostoli Petros și Pavlos! Căci adevărata odihnă este cea duhovnicească, este cea în bucurie sfântă și în mărturisirea adevărului lui Dumnezeu. Și noi ne rugăm sâmbăta pentru cei adormiți, pentru că ne dorim pentru toți o înviere întru slava și bucuria lui Dumnezeu. Căci dacă am trăit întru Duhul și am umblat întru El [Gal. 5, 25], atunci tot întru El vom și învia și vom moșteni viața veșnică cu Dumnezeu.

Vă doresc multă sănătate și bucurie celor care purtați numele Sfinților Apostoli astăzi pomeniți! Dumnezeu să ne întărească pe toți în viața cu El, pentru rugăciunile Sfinților Lui Apostoli, care s-au nevoit toată viața lor pentru pacea și mântuirea întregii lumi! Amin.


[1] Începută la 17. 03, pe 25 iunie 2019, în zi de marți. Vânt puternic, semne de ploaie.

[2] Cf. http://www.synaxarion.gr/gr/sid/4018/sxsaintinfo.aspx.

[3] Cf. http://www.synaxarion.gr/gr/sid/4017/sxsaintinfo.aspx.

[4] Ibidem.

[5] Cf. http://glt.goarch.org/texts/Jun/Jun29.html.

[6] Mineiul pe iunie, ed. BOR 1894, p. 295. Am actualizat textul citat.

[7] Cf. http://glt.goarch.org/texts/Jun/Jun29.html. Cântarea e aceasta: „Φάσμασι τὸν Σίμωνα μάγον, τὸν θεομάχον ἐπαρθέντα, πρὸς αἰθέριον ὕψος, καταβαλὼν ἀρρήτῳ θείᾳ δυνάμει, ὁ Πέτρος μακαρίζεται”.

[8] Ibidem. Aceasta e cântarea: „Ποία φυλακὴ οὐκ ἔσχε σε δέσμιον; ποία δὲ Ἐκκλησία οὐκ ἔχει σε Ῥήτορα; Δαμασκὸς μέγα φρονεῖ ἐπὶ σοὶ Παῦλε· εἶδε γὰρ σε σκελισθέντα φωτί· Ῥώμῃ σου τὸ αἷμα δεξαμένη, καὶ αὐτὴ κομπάζει…”.

[9] Ibidem. [10] Ibidem. [11] Ibidem. [12] Ibidem. [13] Ibidem. [14] Ibidem. [15] Ibidem.

[16] Detalii despre Sfintele lor Moaște găsiți în predica de anul trecut: https://www.teologiepentruazi.ro/2018/06/28/predica-la-pomenirea-sfintilor-apostoli-petros-si-pavlos-29-iunie-2018/.

[17] Faptele Sfântului Pavlos în New Testament Apocrypha, revised edition of the collection initiated by Edgar Hennecke, edited by Wilhelm Schneemelcher, with  english translation edited by R. McL. Wilson, vol. II, Writings relating to the Apostles Apocalypses and related subjects, Pub. James Clarke & Co | Westminster John Knox Press Louisville, Kentucky, 2003, p. 262-263.

[18] Faptele Sfântului Petros în Idem, p. 314. [19] Idem, p. 315. [20] Idem, p. 262, 316-317.

A se vedea: https://en.wikipedia.org/wiki/Nero.

[21] Idem, p. 315-316. [22] Idem, p. 262.

[23] Cf. https://en.wikipedia.org/wiki/Saint_Peter.

[24] Cf. https://en.wikipedia.org/wiki/Paul_the_Apostle.

[25] Cf. https://en.wikipedia.org/wiki/Saul.

[26] Cf. https://en.wikipedia.org/wiki/Eusebius.

[27] A se vedea: https://ro.wikipedia.org/wiki/Eusebiu_din_Cezareea.

[28] Idem: https://en.wikipedia.org/wiki/Via_Ostiensis.

[29] Eusebius, Hist. eccl. 2.25.7, ed. Cruse, in Paul the Martyr. The Cult of the Apostle in the Latin West, by David L. Eastman, Pub. Society of Biblical Literature, Atlanta, 2011, p. 21.

[30] Cf. https://en.wikipedia.org/wiki/Basilica_of_Saint_Paul_Outside_the_Walls.

[31] Gregory I, Ep. 4.30, ed. Martyn, in Paul the Martyr. The Cult of the Apostle in the Latin West, op. cit., p. 57-58.

[32] A se vedea: https://it.wikipedia.org/wiki/Basilica_di_San_Pietro_in_Vincoli.

[33] Idem: https://it.wikipedia.org/wiki/Basilica_di_San_Pietro_in_Vincoli#/media/File:Reliquary,_San_Pietro_in_Vincoli,_Rome_1.jpg.

[34] Cf. http://www.synaxarion.gr/gr/sid/1760/sxsaintinfo.aspx. [35] Ibidem.

[36] Paul the Martyr. The Cult of the Apostle in the Latin West, by David L. Eastman, ed. cit., p. 80, 106. [37] Idem, p. 119.

[38] Idem, p. 120. A se vedea: https://en.wikipedia.org/wiki/Pope_Damasus_I.

[39] A se vedea: https://en.wikipedia.org/wiki/Mediolanum.