„Și Dumnezeu l-a zidit pe om
[luând] țărână din pământ
și a suflat întru fața lui suflare
de viață [πνοὴν ζωῆς]
și s-a făcut omul
întru suflet viu
[εἰς ψυχὴν ζῶσαν]” [Fac. 2, 7, LXX].
Dar dacă nu pui de la tine
ce lipsește în textul Scripturii,
nu ai nicio înțelegere a ei.
Sfântul Augustinus
s-a născut la Thagaste[1],
astăzi Souk Ahras –
în traducere: Piața de Lei,
de lei care te mănâncă –,
din Algeria[2].
S-a născut în
13 noiembrie 354[3].
Și, până în 2019,
au trecut 1.665 de ani,
în care s-au întâmplat
multe lucruri.
Dar dacă nu ai cărțile,
cărțile lui, și nu le
citești încadrate
în istoria Bisericii,
nu știi că el există.
Unii se ocupă
cu negarea istoriei,
deși se consideră
„teologi ortodocși”.
Sfântul Sfințit Mucenic
Dionisios [Διονύσιος] Areopagitul,
trăitor în secolul I al Bisericii,
și pe care Biserica îl pomenește pe
3 octombrie[4],
„se naște” în cărțile
unor „teologi” peste 5 secole.
Căci „rescriu” istoria cum vor,
adică o falsifică
după cum rău le place.
Și trebuie să știi să faci slalom
printre minciuni
și printre exagerări,
pentru ca să rămâi om al credinței.
La tot pasul sunt capcane.
O traducere infidelă
te poate duce prin mărăcini.
Căci traduc Dumnezeiasca Scriptură
cu acuratețe filologică și teologică
și oamenii se uită reticenți la adevărul ei.
Pentru că sunt învățați
cu lipsa de naturalețe,
cu un text ce pare de ieri
și nu e vechi de zile.
Vara mea e plină de trudă.
Fiecare poem mă cunoaște.
Eu însă mă uit
ca să mă redescopăr continuu.
De fapt,
noutatea de care suntem capabili
este o tot mai adâncă
coborâre în sufletul nostru.

[1] Cf. https://en.wikipedia.org/wiki/Augustine_of_Hippo.

[2] Cf. https://en.wikipedia.org/wiki/Souk_Ahras.

[3] Cf.https://en.wikipedia.org/wiki/Augustine_of_Hippo.

[4] A se vedea: http://www.synaxarion.gr/gr/sid/794/sxsaintinfo.aspx.