Nume și date cronologice vechitestamentare

Gheorghios Monahul își începe cronica sa[1] cu informația că Sfântul Adam a avut 3 fii, pe Cain [Κάϊν], Abel [Ἅβελ] și Sit [Σήθ], dar și două fiice: pe Azuran [Ἀζούραν] și Asuam [Ἀσουάμ]. Iar Cain și-a luat femeie pe cea dintâi soră a lui, pe Azuran, iar Sit pe a doua lui soră, pe Asuam[2].

Sfântul Cuvios Teognostos [Θεόγνωστος], în Tezaurul, ne spune că de la Adam până la potop au fost 2. 242 de ani[3], pe când de la potop până la Avraam au fost 1.130 de ani[4]. Asta înseamnă că de la nașterea Sfântului Adam până la nașterea Sfântului Avraam au trecut 3. 372 de ani.

Gotoniil [Γοθονιηλ] [Jud. 3, 9, LXX] a fost judecător timp de 50 de ani, Aod [Αωδ] [Jud. 3, 16, LXX] timp de 80 de ani, Barac [Βαράκ] [Jud. 4, 6, LXX] timp de 40 de ani, iar Ghedeon [Γεδεών] [Jud. 6, 17, LXX] tot timp de 40 de ani a fost judecător[5].

Tola [Θωλα] [Jud. 10, 1, LXX] a fost judecător 23 de ani, Iair [Ιαϊρ] [Jud. 10, 3, LXX] a fost 22 de ani, Ieftae [Ἰεφθάε] [Jud. 11, 1, LXX] 6 ani, Abesan [Αβαισαν] [Jud. 12, 8, LXX] a fost 7 ani, Elom [Αιλωμ] [Jud. 12, 11, LXX] 10 ani, Abdon [Αβδων] [Jud. 12, 13, LXX] a fost 8 ani judecător, iar Sampson [Σαμψών] [Jud. 51, 1, LXX] 20 de ani[6].

Arhiereul Ili [Ἠλί] [I Sam. 1, 9, LXX] a judecat poporul timp de 20 de ani[7], pe când Sfântul Samuil [Σαμουήλ] [I Sam. 2, 18, LXX], Profetul și Preotul, a judecat pe Israil timp de 30 de ani[8]. Saul [Σαούλ] [I Sam. 13, 1, LXX] a fost împărat timp de 40 de ani[9]. Și tot 40 de ani a împărățit și Sfântul David[10]. Iar de la Avraam la David sunt 1[0]24 de ani[11].

Sfântul Împărat David [Δαυίδ] [I Împ. 1, 1, LXX] a murit la 70 de ani, la 30 de ani a fost ales Împărat și a împărățit, după cum am spus deja, timp de 40 de ani[12]. Sfântul Împărat Salomon [Σαλωμών] [I Împ. 1, 11, LXX] a împărățit tot 40 de ani, devenind Împărat la 33 de ani[13], și a adormit la 73 de ani, fiind înmormântat împreună cu tatăl său[14].

Sfântul Manassis [Μανασσῆς] a împărățit 52 de ani[15]. Însă, în LXX, avem 55 de ani [πεντήκοντα πέντε ἔτη] la II Cron. 33, 1, tot aici spunându-ni-se faptul că Manassis a devenit Împărat la 12 ani [δέκα δύο ἐτῶν]. Pentru ca, în cele din urmă, Sfântul Teognostos să spună că Domnul S-a născut în anul al 42-lea al lui Chesarios Avgustos, la anul 5.500 de la facerea lumii[16]. Iar de la David până la Hristos sunt 1.104 ani[17].

Mossman Roueché a scris despre manuscrisul Vaticanus gr. 2.210, care a fost publicat de Angelo Mai în 1825, după care a fost republicat de Alfred Schoene în 1875, sub titlul Χρονογραφεῖον σύντομον ἐκ τοῦ Εὐσεβίου τοῦ Παμφίλου πονημάτων [Hronograf pe scurt din operele lui Evsevios Pamfilos][18]. Iar în acest manuscris, în IV, col. 63.1-33, se spune că de la Adam și până la potop au fost 2.242 de ani, de la potop la Avraam au fost 1.072 de ani, de la Avraam la Moisis au fost 505 ani, de la Moisis și până la zidirea templului de către Salomon au fost 604 ani, de la al 4-lea an al lui Salomon și până la distrugerea Ierusalimului de către babilonieni au fost 450 de ani, 70 de ani poporul a fost în robia babilonică, iar de la Adam și până la Hristos sunt 5.500 de ani[19].

Iar Mossman Roueché trage concluzia că autorul a folosit cronologia alexandrină de au rezultat 5.500 de ani, pentru că în cronologia bizantină e vorba de anul 5.508[20].

În ΕΠΙΤΟΜΗ ΧΡΟΝΩΝ ΤΩΝ ΑΠΟ ΑΔΑΜ [Rezumatul anilor de la Adam], existent în PG 92, ni se spune că de la Adam la Noe sunt 10 generații[21]. Iar Melhisedec era din seminția lui Ham și a locuit în cetatea Salim[22].

Găsim aici și genealogia Semforei, a soției lui Moisis. Pentru că Avraam și Heturra l-au născut pe Iezan, din Iezan s-a născut Dadan, din Dadan s-a născut Raguil, din Raguil Iotor și Iacov, iar Iotor e tatăl Semforei[23].

Sfântul Moisis a plecat în pustie în anul 3.438 de la facerea lumii, moment în care are vedenia rugului aprins[24]. Sfântul David a împărățit timp de 40 de ani[25]. Sfinții Ili, Avdios, Oziil, Iiu și Miheas au profețit în același timp[26]. În anul 4.596 de la facerea lumii, evreii îl aveau ca arhiereu pe Ahitob[27].

Sfinții Amos și Elisseos au profețit în același timp[28]. Iezechiil a profețit 20 de ani, iar Daniil a profețit 30 de ani în Babilon[29]. Sfântul Malahias s-a născut în Sofa [Σοφᾷ], după întoarcerea poporului din Babilon[30]. Iar Malahias înseamnă Înger[31]. Sfântul Ilias Tesvitis era din pământul lui Avraam, din seminția lui Aaron și locuia în Galaad, iar Tesbis era casa preoților. Tatăl său era Sovaha [Σωβαχὰ][32].

Sextus Julius Africanus[33], în [Fragmenta] quae supersunt ex quinque libris Chronographiae [Fragmentele care au rămas din Cronicile în 5 cărți], ne spune că de la Adam și până la potop au fost 2.262 de ani[34].

În anul 3.277 de la facerea lumii, Sfântul Avraam a intrat în pământul hananiților[35]. De la Sfântul Adam și până la adormirea Sfântului Iosif sunt 23 de generații și 3.563 de ani[36]. De la ieșirea Sfântului Moisis din Egipt și până la împărăția lui Chiros sunt 1.237 de ani[37]. Istoria Judecătorilor cuprinde o perioadă de 490 de ani, pe când preoțiile lui Ili și Samuil s-au întins pe o perioadă de 90 de ani[38].

Și fiecare amănunt pe care ni-l oferă Tradiția Bisericii trebuie acceptat și pus în acord reciproc cu celelalte, mai degrabă decât să fantazăm în afara istoriei Bisericii.


[1] ΧΡΟΝΙΚΟΝ ΣΥΝΤΟΜΟΝ ΕΚ ΔΙΑΦΟΡΩΝ ΧΡΟΝΟΓΡΑΦΩΝ ΤΕ ΚΑΙ ΕΞΗΓΗΤΩΝ ΣΥΛΛΕΓΕΝ ΚΑΙ ΣΥΝΤΕΘΕΝ ΥΠΟ ΓΕΩΡΓΙΟΥ ΑΜΑΡΤΩΛΟΥ ΜΟΝΑΧΟΥ [Cronică pe scurt, din diverse hronografe și comentarii, adunată și sintetizată de către Gheorghios cel păcătos, Monahul].

[2] Georgii Monachi, Chronicon, edidit Carolus de Boor, vol. 1, textum genuinum usque ad Vespasiani Imperium continens, Ed. In Aedibus B. G. Teubneri, Lipsiae, MCMIV [1904], p. 6.

[3] Cuviosul Teognost, Tezaurul, trad. din lb. gr. veche de Laura Enache, ed. îngrijită, introd., note și bibliografie de Pr. Dragoș Bahrim, în col. Viața în Hristos. Pagini de Flilocalie, vol. 5, Ed. Doxologia, Iași, 2015, p. 24.

[4] Idem, p. 25. [5] Idem, p. 31. [6] Idem, p. 32. [7] Idem, p. 35. [8] Idem, p. 36. [9] Idem, p. 37. [10] Idem, p. 40. [11] Ibidem. [12] Idem, p. 46. [13] Idem, p. 47. [14] Idem, p. 53. [15] Idem, p. 56. [16] Idem, p. 58-59. [17] Idem, p. 59.

[18] Mossman Roueché, Stephanus the Alexandrian Philosopher, the kanon and a Seventh-Century Millennium, in Journal of the Warburg and Courtauld Institutes, LXXIV, 2011, p. 1. [19] Idem, p. 5.

[20] Idem, p. 9. A se vedea: https://ro.orthodoxwiki.org/Cronologia_Creației_în_Imperiul_Bizantin.

[21] PG 92, col. 105-106.

[22] PG 92, col. 177.

[23] PG 92, col. 201.

[24] PG 92, col. 203.

[25] PG 92, col. 242.

[26] PG 92, col. 264.

[27] PG 92, col. 265-266.

[28] PG 92, col. 265.

[29] PG 92, col. 345-346.

[30] PG 92, col. 375-376.

[31] PG 92, col. 376.

[32] PG 92, col. 397.

[33] A se vedea: https://en.wikipedia.org/wiki/Sextus_Julius_Africanus.

[34] PG 10, col. 67.

[35] PG 10, col. 69-70.

[36] PG 10, col. 71.

[37] PG 10, col. 75-76. [38] Ibidem.