Zaharias, cap. 8, cf. LXX

1. Și a fost cuvântul Domnului, al Atotțiitorului, zicând:

2. „Acestea zice Domnul Atotțiitorul: Râvnit-am Ierusalimul și Sionul [cu] râvnire mare și [cu] mânie mare l-am râvnit pe el.

3. Acestea zice Domnul: Și Mă voi întoarce în Sion și voi locui în mijlocul Ierusalimului și va fi chemat Ierusalimul «cetatea cea adevărată», iar muntele Domnului, al Atotțiitorului, «muntele cel sfânt».

4. Acestea zice Domnul Atotțiitorul: Încă vor ședea cei bătrâni și cele bătrâne în cele largi ale Ierusalimului, fiecare toiagul său având în mâna sa [ἕκαστος τὴν ῥάβδον αὐτοῦ ἔχων ἐν τῇ χειρὶ αὐτοῦ], de mulțimea zilelor [ἀπὸ πλήθους ἡμερῶν][lor][1].

5. Și cele largi ale cetății vor fi umplute de copilași și de fetițe [καὶ αἱ πλατεῖαι τῆς πόλεως πλησθήσονται παιδαρίων καὶ κορασίων], jucându-se în cele largi ale ei [παιζόντων ἐν ταῖς πλατείαις αὐτῆς].

6. Acestea zice Domnul Atotțiitorul: De aceea, dacă va fi cu neputință înaintea celor rămași ai poporului acestuia în zilele acelea, oare și înaintea Mea va fi cu neputință?, zice Domnul Atotțiitorul.

7. Acestea zice Domnul Atotțiitorul: Iată [ἰδοὺ], Eu mântui poporul Meu din pământul răsăriturilor [Ἐγὼ ἀνασῴζω τὸν λαόν Μου ἀπὸ γῆς ἀνατολῶν] și din pământul apusurilor [καὶ ἀπὸ γῆς δυσμῶν]!

8. Și îi voi aduce pe ei și voi locui în mijlocul Ierusalimului și Îmi vor fi Mie întru popor și Eu le voi fi lor întru Dumnezeu, în adevăr și în dreptate.

9. Acestea zice Domnul Atotțiitorul: Să se întărească mâinile voastre, ale celor care aud, în zilele acelea! [Ale celor care aud] cuvintele acestea din gura Profeților. Din care zi a fost întemeiată casa Domnului, a Atotțiitorului, și templul de când a fost zidit.

10. Pentru că mai înainte de zilele acelea plata oamenilor nu va fi spre folos și plata dobitoacelor nu va fi, iar celui care a ieșit și celui care a intrat nu va fi pace din necaz. Și îi voi trimite pe toți oamenii, pe fiecare spre aproapele său.

11. Și acum, nu ca [în] zilele cele de mai înainte, Eu fac [acestea] celor rămași ai poporului acestuia, zice Domnul Atotțiitorul.

12. Ci mai degrabă voi arăta pace [ἀλλ᾽ ἢ δείξω εἰρήνην]. Via va da rodul ei și pământul va da roadele sale și cerul va da roua sa și voi moșteni toate acestea [cu] cei rămași ai poporului Meu.

13. Și va fi [în] ce chip era în[tru] blestem în[tre] neamuri casa lui Iudas și casa lui Israil, așa vă voi mântui pe voi și veți fi în[tru] binecuvântare. Îndrăzniți și întăriți-vă în[tru] mâinile voastre!

14. Pentru că acestea zice Domnul Atotțiitorul: [În] ce chip am gândit [ca] să vă chinui pe voi, [pentru] când M-au urgisit părinții voștri, zice Domnul Atotțiitorul, și nu M-am căit [pentru asta],

15. așa M-am pregătit și M-am gândit în zilele acestea [ca] bine să fac Ierusalimului și casei lui Iudas. [Așadar,] îndrăzniți!

16. Acestea [sunt] cuvintele pe care le veți face: Grăiți fiecare adevărul către aproapele său și judecata cea de pace judecați în porțile voastre!

17. Și fiecare răutatea aproapelui său nu o socotiți în inimile voastre [καὶ ἕκαστος τὴν κακίαν τοῦ πλησίον αὐτοῦ μὴ λογίζεσθε ἐν ταῖς καρδίαις ὑμῶν][2], iar jurământul cel mincinos să nu iubiți [καὶ ὅρκον ψευδῆ μὴ ἀγαπᾶτε]! Pentru că toate acestea le-am urât, zice Domnul Atotțiitorul”.

18. Și a fost cuvântul Domnului, al Atotțiitorului, către mine, zicând:

19. „Acestea zice Domnul Atotțiitorul: Postul [al] patru[lea] și postul al cincilea și postul al șaptelea și postul al zecelea îi vor fi casei lui Iudas întru bucurie și întru veselie și întru sărbători bune și veți fi veseliți [de Mine]. Iar adevărul și pacea iubiți!

20. Acestea zice Domnul Atotțiitorul: Încă vor veni popoarele cele multe și locuind cetățile cele multe.

21. Și vor veni împreună locuind [cei care locuiesc] cele 5 cetăți spre o cetate, zicând: «Să mergem să rugăm fața Domnului și să căutăm fața Domnului, a Atotțiitorului». [Și] voi merge și Eu.

22. Și vor veni popoarele cele multe și neamurile cele multe să caute fața Domnului, a Atotțiitorului, în Ierusalim și [pentru] a potoli fața Domnului.

23. Acestea zice Domnul Atotțiitorul: În zilele acelea, dacă or să apuce 10 bărbați, din toate limbile neamurilor, și or să apuce de poala bărbatului iudeu, [ei vor apuca poala lui] zicând: «Vom merge cu tine, pentru că am auzit că Dumnezeu este cu voi»”.


[1] Datorită mulțimii zilelor lor.

[2] Să nu puneți la inimă răutatea altora! Să nu vă gândiți la ea insistent și să nu o judecați! Pentru că ea vă va strica și sufletul vostru.

Did you like this? Share it:

2 comentarii la „Zaharias, cap. 8, cf. LXX”

  1. Ce profetii minunate despre chemarea neamurilor la mantuire de catre Hristos! Doamne ajuta, multumim pentru traduceri, Domnul sa sporeasca!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *