Amprentă locală

Rev. Biserica Ortodoxă, anul XX, nr. 1, ianuarie-iunie, Ed. Cartea Ortodoxă, Alexandria, 2018, 244 p.

Pr. Marius Dincă, Mărturisirea, p. 207-224.

„răsturna mămăliga pe capac”, p. 208.

„sorbecăiau mai departe din lapte”, p. 208.

„părintele dădea repede cu sare la locul înțepăturii” de albină, p. 208.

„lu’ bărba-su i s-a rupt și crucea-n cimitir de când e mort”, p. 211.

„bate din picere”, p. 212, din picioare.

„geanta parohială”, p. 213. Geanta Preotului cu care merge în parohie pentru Slujbe.

„în devla mea”, p. 213, în capul meu.

„când termenați”, p. 222, când terminați.

*

Rev. Glasul Bisericii, anul LXXV (2016), nr. 7-12 (iulie-decembrie), București, 442 p.

Asist. Dr. Sebastian Nazâru, Martiriul Sfântului Antim Ivireanul. O nouă lectură a surselor istorice, p. 97-198.

Cu referire la umilirea lui prin tichia roșie: „Tot simbolică era și acoperirea capului celui batjocorit cu o tichie roșie, culoare asociată cu vrăjitoria și satanismul”, p. 157.

Safta Crețulescu, p. 173.

Caterisirea nedreaptă a Sfântului Antim Ivireanul a avut loc în ziua de 9 august 1716, p. 195. Și ea a fost anulată pe 10 martie 1966 de Patriarhul Atenagoras I al Constantinopolului, p. 196. Adică după 250 de ani.

Sfântul Antim a fost canonizat în ziua de 20 iunie 1992, p. 196.

Pr. Prof. Dr. Ioan Moldoveanu, Activitatea tipografică a Sfântului Antim Ivireanul. Semnificațiile acesteia pentru întărirea Ortodoxiei răsăritene și pentru românizarea cultului liturgic, p. 279-293.

„Antim Ivireanul a imprimat personal 38 de cărți dintre cele 63 care au ieșit cu totul de sub teascurile tiparnițelor aflate sub conducerea sa. Din acestea, 24 sunt în limba greacă, iar una [este] greco-română”, p. 290.

„39 sunt lucrate chiar de mâna sa[, a Sfântului Antim], ornate cu arabescuri, flori stilizate, viniete, gravuri. După limbă, 30 sunt în greacă, 22 în română, una slavonă, 9 bilingve (6 slavo-române, 2 greco-arabe, una greco-română) și una trilingvă (greco-slavo-română). 21 de cărți au apărut la București (între acestea, una la Mănăstirea Tuturor Sfinților), 15 la Snagov, 9 la Râmnic și 18 la Târgoviște. Au fost cărți de slujbă, cărți de comentarii pe marginea Sfintei Scripturi, cărți de doctrină, cuvântări, cărți de învățătură pentru preoți ori lucrări de filosofie sau cărți populare. Un anume gen literar poate să-l constituie și Așezământul mitropolitului, adică testamentul privitor la ctitoria sa, Mănăstirea Tuturor Sfinților din București”, p. 290-291.

În 2016, Patriarhul Daniel Ciobotea publica la Basilica o carte de predici intitulată Evanghelia slavei lui Hristos. Predici la Duminicile de peste an, p. 425.

*

Rev. Biserica Ortodoxă Română, seria a IV-a, anul VI (133), ianuarie-aprilie 2015, București, 311 p.

Diac. Ștefan Sfarghie, Aniversarea a 25 de ani de slujire arhierească a Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (1 martie), p. 128-136.

E vorba de 1 martie 2015, p. 128. În acea zi, Patriarhul Daniel Ciobotea a afirmat faptul că Sfintele Icoane „sunt o invitație la rugăciune”, p. 128.

Mesajul Patriarhului Daniel la Înmormântarea Părintelui Arhiierodiacon Sebastian Barbu-Bucur a fost transmis pe 3 aprilie 2015, p. 149.

Mitropolitul Antonie Plămădeală, un om al dialogului. Un interviu al Drd. Alexandru Briciu cu Prof. Univ. Dr. Remus Rus, p. 226-237.

ÎPS Antonie Plămădeală s-a numit ca mirean Leonida și a adormit pe 29 august 2005, fiind înmormântat la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, din jud. Brașov, p. 226.

Prof. Remus l-a cunoscut în Anglia, pe când era Ieromonah, p. 226.

„Tot el, împreună cu părintele Dumitru Stăniloae, a făcut prima vizită la Roma. Părintele Stăniloae a fost un dogmatist formidabil, a pus teologia noastră pe temelii patristice, extraordinar de benefice, iar Antonie, după vizita de la Roma, a fost cel care a susținut încă o dată necesitatea dialogului cu romano-catolicii”, p. 230.

Dacă nu ar fi fost făcut Mitropolit, „moștenirea lui teologică ar fi fost mult mai bogată și mai interesantă”, p. 231.

„Deși a zis că nu are vocație de martir, a fost un martir prin însăși activitatea lui mărturisitoare într-o vreme în care a da mărturie pentru Hristos, cel puțin în România, nu era un lucru ușor. Acest lucru l-a făcut ierarhul Antonie”, p. 235.

Vițelul pregătit la proțap pentru Billy Graham, p. 236.

Pr. Drd. Ion Bălăceanu, Principii pastorale în opera «Cartea Regulei Pastorale» a Sfântului Grigore cel Mare și actualitatea lor, p. 299-311.

„Un sfat bun este o faptă bună”, p. 305.

„viața păstorului trebuie să fie o predică vie și permanentă”, p. 308.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *