Marin Sorescu. Neparodiantul, neironicul, neludicul [64]
Departe de a fi insensibil față de tradiția religioasă, Sorescu e adesea oripilat de barbaria atee a autorităților comuniste. L-am văzut indignat de dărâmarea Bisericilor din București, în epoca ceaușistă, sau de ascunderea lor, prin translare, în spatele blocurilor, pentru ca să nu mai deranjeze vizual pe omnipotenții zilei.
Protestul lui față de transformarea României întregi într-o închisoare, față de maltratarea trecutului creștin și față de manipularea memoriei unui popor întreg e reținut și în poemul Concentrare:
„O țară atât de mică!/ Femeile au genele negre și lungi/ Și ca să nu treacă peste graniță/ Și le prind cu clame în ceafă, –/ Genele lor prea lungi. //
Apoi și morții/ Sunt răscoliți din când în când/ Și presați cu compresorul/ Și cimentați/ Pentru că țara e foarte mică. //
Numai din când în când/ Se sparg mormintele/ Și se introduc țevi de canalizare/ Și bei apa rece/ Trecută prin craniul bunicului. //
Ce rece e apa asta,/ Cum vine cu crenguțe de brad,/ Deși munții sunt foarte departe/ Dar bunicul a călătorit pe acolo/ Și toate i-au rămas în gând”.
Poetul e deplin conștient de ravagiile produse în conștiință de astfel de vizigoți sau huni ai ateismului, care se luptă cu morții și cu moștenirea cultural-spirituală ortodoxă, pentru ca adevărata istorie să fie lăsată în paragină sau reamenajată așa după cum sunt transformate cimitirele în spații pentru canalizare.
Și cu toate că manevrele comuniștilor erau abominabile (pentru că numai o minte foarte bolnavă poate să aprovizioneze un sat sau un oraș cu apă care trece printre rămășițele umane ale strămoșilor), probabil că nu mulți, din nefericire, au conștientizat drama prin care trec, atât ca indivizi, cât și ca popor, la adevărata ei dimensiune.
Ca și astăzi, trecutul pare neinteresant sau neimportant pentru prezent. Peste el se poate trece cu buldozerul, poate fi excavat, alungat, umilit, „presat cu compresorul” minciunilor ideologice de tot felul, alterat, renegat, desfigurat sau pur și simplu rescris până când devine convenabil…