Predică la cei doi Sfinți Dimitrios [2019]

Iubiții mei[1],

Mitică, în limba română, e forma hipocoristică, mângâietoare[2], tandră, dulce, a lui Dimitrios [Δημήτριος][3] din limba greacă. E un alint. În opera lui Caragiale însă, domn Mitică apare de mai multe ori ca un personaj comic, una dintre scrierile sale, din 1900, numindu-se Mitică[4], pentru ca în 1901 să scrie o alta numind-o Tot Mitică[5].

Și Mitică al lui Caragiale e omul „original și inventiv”[6] la nivel lingvistic, adică glumeț, pus pe șotii. De la Mitică s-a ajuns la miticism[7], adică la un comportament ironic asumat, la un mod de viață care are în prim-plan gluma, râsul, bășcălia. Iar tot ceea ce astăzi numim stand-up comedy[8] e, de fapt, un miticism de masă. George Pruteanu vorbea de existența unui „miticism rasat”[9], stilat[10], atunci când el apare în literatură. Pentru că scriitorul știe să îmbrace în cuvinte personajul comic. Dar când facem glume despre cineva anume ca să râdem în hohote, hiperbolizând însușirile lui sau bagatelizând persoana lui, facem umor de masă. Pentru că nu urmărim stilul, ci efectul asupra publicului.

Fast foodul[11] e despre efect, despre mâncarea în grabă, nesănătoasă, și nu despre stil, despre artă, despre mâncarea sănătoasă. Cine știe să prepare mâncare într-un mod sănătos sau cine dorește să mănânce tot mai sănătos și mai ponderat, acela trebuie să fie interesat și de sănătatea lui sufletească. Pentru că sufletul mănâncă, se hrănește cu harul lui Dumnezeu și cu tot adevărul și cu tot ceea ce e frumos în lume și în oameni. Iar dacă încercăm să mâncăm tot mai natural și mai cu gust, atunci trebuie să gustăm cu sufletul nostru și din cele mai mari iubiri pe care le putem trăi.

Pentru că iubirea cea mai mare a sufletului e Dumnezeu. Întru El, noi trăim cea mai mare împlinire a noastră, totala noastră împlinire. Apoi Îngerii și Sfinții Lui sunt bucuriile noastre cele sfinte, duhovnicești. Și El are Sfinți în cer, dar și pe pământ, printre noi. Căci Sfinții ajung în cer, în Împărăția lui Dumnezeu, numai după ce se nevoiesc aici, pe pământ. Iar dacă îi cunoaștem pe unii dintre Sfinții lui de pe pământ, trebuie să îi cunoaștem și pe Sfinții Lui din cer. Sau, invers, dacă îi cunoaștem pe unii dintre Sfinții lui din cer, trebuie să vrem să îi cunoaștem și pe cei de pe pământ. Pentru că și unii și alții slujesc aceluiași Dumnezeu, Dumnezeului mântuirii noastre.

Iar Viețile Sfinților, iubiții mei, cuprind date foarte puține despre Sfinții Lui! Și eu am întotdeauna această nefericire vie când citesc viața unui Sfânt: simt că ea e doar începutul cunoașterii lui. Că ea e doar o mică fărâmă din taina vieții lui și din lucrarea lui în Biserică și în lume.

De aceea, oricâte lucruri aș spune despre Sfântul Mare Mucenic Dimitrios și despre Sfântul Cuvios Dimitrii, pomeniți pe 26 și 27 octombrie 2019, aș spune foarte puțin. Și nu aș intra în taina vieții lor, pentru că îmi lipsesc mărturiile personale, clare, extinse, ale ambilor Sfinți. Însă trebuie să vorbim despre Sfinții lui Dumnezeu, indiferent de câte informații avem despre ei. Pentru că trebuie să ni-i apropiem de inima noastră și să ne rugăm lor.

Anastasius Bibliotecarul a scris Passio Sancti Demetrii Martyris [Pătimirea Sfântului Mucenic Demetrius] și e publicată în PL 129, col. 715-726[12]. În limba engleză, la nivel online, o avem în traducerea lui David Woods[13]. Și de aici aflăm că Sfântul Mucenic Demetrius (în latină) sau Dimitrios (în greacă) a fost martirizat în timpul Împăratului roman Maximianus[14], care a împărățit între 286-305[15]. A fost martirizat în închisoare, fiind străpuns cu lăncile[16], cu sulițele. Și aceasta s-a petrecut pentru că Sfântul Mucenic Nestor[17], cu rugăciunea Sfântului Dimitrios, l-a omorât pe Lyaeus[18], un luptător puternic și mare la trup, pe care îl admira împăratul[19].  Trupul său a fost disprețuit de ucigașii săi, însă nu și de creștini. Care au venit noaptea și l-au îngropat cu evlavie[20].

Și în aceeași scriere avem și nouă dintre minunile Sfântului Dimitrios, ocrotitorul Tesalonicului. Iar în prima dintre minuni, Sfântul Dimitrios i-a apărut în vis lui Marianus[21], care era un senator roman[22], și l-a trimis la Sfintele sale Moaște pentru ca să se vindece de boala lui[23]. În a doua a vindecat-o pe o femeie care era bolnavă de scurgere de sânge, tot prin venirea ei la Sfintele sale Moaște[24]. Pe un Episcop l-a certat, apărându-i în vis unui Preot, și l-a trimis să îi spună Episcopului să nu distrugă tronul Casei sale[25]. Prin Casă referindu-se la Biserica unde erau Sfintele sale Moaște.

Pe altul l-a certat pentru lăcomia lui[26]. I s-a arătat în vedenie și unui căpitan de navă, numit Stefanos, și l-a ajutat[27]. Apoi i-a hrănit pe cetățenii Tesalonicului în timp de foamete, cumpărându-le de mâncare[28]. Cel care l-a hulit pe Sfântul Dimitrios s-a îmbolnăvit grav[29], iar Sfântul s-a arătat barbarilor, care erau pe punctul de a cuceri Tesalonicul, și i-a înspăimântat[30]. În a 9-a minune și ultima din această scriere aghiologică, Sfântul Dimitrios i se arată Episcopului Cyprianus și îl eliberează din robie[31]. Și cum i s-a arătat acestuia? Pe când Cyprianus se ruga, „a stat [lângă el] un tânăr frumos și slăvit [la] chip, având îmbrăcăminte și înfățișare militară [astitit adolescens pulcher et forma decorus, militarem speciem et habitum ferens]”[32]. Și când Episcopul l-a întrebat cine este, Sfântul Dimitrios și-a spus numele, numindu-se pe sine „soldatul marelui Împărat [miles Imperatoris magni]”[33], soldatul lui Dumnezeu.

Însă nu numai că i s-a arătat Episcopului Cyprianus, dar l-a și însoțit și l-a hrănit pe acesta timp de 8 zile, până l-a dus la porțile Tesalonicului[34]. Și tocmai când a intrat în Biserica Sfântului și i-a văzut o Sfântă Icoană a lui, Cyprianus a înțeles că a fost călăuzit chiar de Sfântul lui Dumnezeu[35].

Pentru că Sfinții lui Dumnezeu ne călăuzesc cu multă grijă spre tot adevărul mântuirii noastre, dacă noi Îl căutăm cu adevărat pe Dumnezeu. Căci atunci când cineva Îl caută pe Dumnezeu cu adevărat, Dumnezeu Îl călăuzește în mod minunat spre Sine și spre adevărata Lui Biserică, Biserica Ortodoxă. Însă cine dorește să se mintă pe el însuși, acela se oprește la diverse religii și spiritualități care n-au de-a face cu Biserica.

„Sfântul Dimitrios era tânăr când a fost martirizat: avea 36 de ani. Născut în 270 și martirizat în ziua de 26 octombrie 306”[36]. Pe când Sfântul Cuvios Dimitrii [Димитрий][37] „a murit la bătrânețe, trăind în sec. al 13-lea. Însă nu contează în ce secol trăiești, ci doar faptul de a te sfinți ca mădular al Bisericii lui Dumnezeu”[38]. Căci dacă ne sfințim în Biserica lui Dumnezeu, atunci suntem de ajutor întregii lumi prin rugăciunile și ajutorul nostru.

Anul acesta, pelerinajul de la București va fi între 25-29 octombrie 2019, și alături de Sfintele Moaște ale Sfântului Cuvios Dimitrii vor fi și Sfintele Moaște ale Sfintei Mucenice Filotea de la Curtea de Argeș și Sfintele Moaște ale Sfântului Ierarh Dionisie din Basarabia[39]. Pentru ca cei doi Sfinți bulgari, care au vrut să vină la noi prin Sfintele lor Moaște, să se înfrățească cu Sfântul Ierarh Dionisie, românul[40], și să se roage pentru noi și pentru mântuirea noastră. Dar, mai ales, se aduc mai mulți Sfinți la un loc, pentru ca noi să ne obișnuim tot mai mult cu prezența Sfintelor Moaște în viața noastră, care ne invită să ne rugăm mereu Sfinților lui Dumnezeu.

Din 1774, Sfintele Moaște ale Sfântului Cuvios Dimitrii sunt la București[41] și ne ajută pe noi în mod continuu prin minunile și rugăciunile sale cele pentru noi. Căci Sfântul Cuvios Dimitrii îi întoarce pe oameni pe făgașul cel bun, îi vindecă pe cei neputincioși, vindecă de cancer, vindecă de paralizie, vindecă de probleme cu vorbitul, îi ridică pe oameni de pe patul morții, îi îndeamnă să se spovedească, îi vindecă pe cei care se revoltă împotriva lui[42], vindecă de demonizare, îi îndeamnă pe oameni spre pocăință.

Eu însumi am simțit din plin lucrarea Sfântului Cuvios Dimitrii în viața mea ori de câte ori m-am închinat Sfintelor lui Moaște. Pentru că Sfinții așteaptă să venim spre ei cu bucurie, pentru ca ei să intre în mod definitiv în viața noastră. Și cunoscându-le viața și prezența lor binefăcătoare, noi ne împrietenim cu Sfinții lui Dumnezeu și ei se împrietenesc cu noi. Căci Sfinții doresc ca și noi să urmăm vieții lor, pentru ca să fim împreună cu ei pentru toți vecii.

Însă mâna dreaptă a Sfântului Cuvios Dimitrii e în Lavra Pecerska [Печерська][43] din Kiev[44]! După cum mâna dreaptă a Sfintei Mucenice Filotea e în afara raclei cu Sfintele ei Moaște, care sunt pecetluite cu blestem[45]. Și, probabil, doar mâna ei dreaptă va fi adusă la București, așa cum a fost dusă și în alte părți ale României.

Dar oricât de mari sau de mici ar fi Sfintele Moaște ale unui Sfânt într-o anume Biserică, ele sunt mărturia clară și înveselitoare a sfințeniei lui. Pentru că Sfintele Moaște nu sunt create artificial de către oameni, ci sunt trupurile Sfinților, care, după adormirea lor, au fost transfigurate de Însuși Dumnezeu prin slava Lui. Dumnezeu e Cel care a lucrat Sfintele lor Moaște, pentru că El le-a împodobit cu slava Lui. Și noi, atunci când ne închinăm lor și le sărutăm, recunoaștem în ele slava și voia lui Dumnezeu, recunoaștem în ele intimitatea Sfinților cu Dumnezeu, recunoaștem că El stăpânește în Sfinții Lui. Și că trupurile adevăraților oameni, trupurile oamenilor lui Dumnezeu, astfel ajung după moarte: Sfinte Moaște. Adică trupuri sfinte, slăvite, împodobite de Dumnezeu cu slava Lui cea veșnică.

Iar dacă pe Sfântul Cuvios Dimitrii îl avem la București prin Sfintele lui Moaște, în Catedrala Patriarhală, pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrios, prin Sfintele lui Moaște, îl avem în Tessalonichi [Θεσσαλονίκη] sau Salonic[46], în Catedrala cu hramul său[47]. De unde Părintele Marcel Hancheș, traducătorul profund de carte patristică și Nașul meu de Cununie, mi-a adus o frumoasă Icoană a Sfântului Dimitrios, pe cal roșiatic, în îmbrăcăminte militară, având sulița în mâna stângă.

Căci Sfinții lui Dumnezeu ne apără de toate cele rele și ne ajută pe drumul sinuos al ascezei noastre.

La mulți ani tuturor celor care astăzi și mâine vă serbați onomastica, avându-i pe Sfinții Dimitrios ca apărători și ajutători ai vieții dumneavoastră! Vă doresc multă sănătate și împlinire, simplitate și evlavie, echilibru și bunăcuviință întru toate! Amin!


[1] Începută la 15. 18, în zi de luni, pe 21 octombrie 2019. Soare, 27 de grade, vânt de 5 km/ h.

[2] Cf. https://en.wikipedia.org/wiki/Mitică și https://dexonline.ro/definitie/hipocoristic.

[3] Cf. https://www.synaxarion.gr/gr/sid/990/sxsaintinfo.aspx.

[4] A se vedea: https://ro.wikisource.org/wiki/Mitică.

[5] Idem: https://ro.wikisource.org/wiki/Tot_Mitică.

[6] Cf. https://ro.wikisource.org/wiki/Mitică.

[7] Cf. https://ro.wiktionary.org/wiki/miticism.

[8] A se vedea: https://ro.wikipedia.org/wiki/Stand-up_comedy.

[9] Cf. http://georgepruteanu.ro/CroniciLiterare/0-85-01albala.htm.

[10] Cf. https://dexonline.ro/definitie/rasat.

[11] A se vedea: https://ro.wikipedia.org/wiki/Fast_food.

[12] A se vedea: https://books.google.ro/books?id=ofUQAAAAYAAJ&redir_esc=y.

[13] Idem: https://www.ucc.ie/archive/milmart/BHL2122.html.

[14] PL 129, col. 715.

[15] Cf. https://en.wikipedia.org/wiki/Maximian.

[16] PL 129, col. 717.

[17] A se vedea: https://www.synaxarion.gr/gr/sid/999/sxsaintinfo.aspx.

[18] PL 129, col. 717. [19] PL 129, col. 716. [20] PL 129, col. 717. [21] PL 129, col. 718. [22] PL 129, col. 717. [23] PL 129, col. 718. [24] Ibidem.

[25] PL 129, col. 719. [26] PL 129, col. 720. [27] PL 129, col. 720-721. [28] PL 129, col. 721. [29] PL 129, col. 721-722. [30] PL 129, col. 721-723.

[31] PL 129, col. 724. [32] Ibidem. [33] Ibidem. [34] Ibidem. [35] PL 129, col. 725.

[36] Cf. https://www.teologiepentruazi.ro/2016/10/24/predica-la-cei-doi-sfinti-dimitrios-26-27-octombrie-2016/.

[37] Cf. https://www.teologiepentruazi.ro/2018/10/25/predica-la-cei-doi-sfinti-dimitrios-26-27-octombrie-2018/.

[38] Cf. https://www.teologiepentruazi.ro/2016/10/24/predica-la-cei-doi-sfinti-dimitrios-26-27-octombrie-2016/.

[39] Cf. https://basilica.ro/programul-sarbatorii-sfantului-dimitrie-cel-nou/.

[40] A se vedea: https://ro.wikipedia.org/wiki/Dionisie_Erhan.

[41] Cf. http://www.pravoslavieto.com/life/10.27_sv_Dimitar_Basarbovski.htm.

[42] Cf. https://ziarullumina.ro/reportaj/minunile-sfantului-dimitrie-cel-nou-51923.html.

[43] Cf. https://ro.wikipedia.org/wiki/Lavra_Peșterilor_din_Kiev.

[44] Cf. https://www.youtube.com/watch?v=1alcBPy0l1Y. Minutul 28, Pr. Ioan Moldoveanu.

[45] „Poruncim cuvioșiei/ tale Arhimandrite chir Parthenie, Igumen Argeșului, să le pecetluiești într-un săculețu de bogasin nou lăsându-i afară numai mâna cea dreaptă pentru sărutarea norodului. și așa pecetluite să le/ așezi în sicriu. Și să știe fieșcare/ să se ferească a nu cuteza să ciupească/ cât de puțin din sfintele moaște, că am pus blestem asupra cui/ a cuteza a să atinge/ să ia. Într-a acesta și chip să urmezi/! Și să fii blagoslovit! 1791, mai 10”, cf. https://ro.wikipedia.org/wiki/Sfânta_Muceniță_Filofteia_de_la_Argeș.

[46] Cf. https://ro.wikipedia.org/wiki/Salonic.

[47] Cf. https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Sfântul_Dumitru_din_Salonic.

2 comments

  • „Iar dacă încercăm să mâncăm tot mai natural și mai cu gust, atunci trebuie să gustăm cu sufletul nostru și din cele mai mari iubiri pe care le putem trăi”, adică pentru Dumnezeu și pentru Sfinții și Îngerii Lui. Așa e, Părinte Dorin, oamenii sunt educați în sensul unui tot mai mare rafinament gastronomic dar uită că trupul putrezește peste puțină vreme iar sufletul e nemuritor. Uită că ar trebui să vrea mai întâi mâncare aleasă pentru suflet adică, așa cum ați zis, iubirea pentru Dumnezeu și pentru Sfinții Lui. Doamne ajută! Praznic dulce și cei doi Sfinți Dimitrie să vă fie mereu protectori!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *