Isaias, cap. 14, cf. LXX

1. Și va milui Domnul pe Iacov și încă îl va alege pe Israil și se vor odihni pe pământul lor. Și pribeagul va fi adăugat la ei și va fi adăugat la casa lui Iacov.

2. Și neamurile îi vor lua pe ei și îi vor duce întru locul lor și îi vor moșteni [pe ei]. Și se vor înmulți pe pământul lui Dumnezeu [dimpreună] cu robi și roabe. Și vor fi robi cei care i-au robit pe ei și vor fi stăpâniți cei care i-au stăpânit pe ei.

3. Și va fi în ziua aceea [zi] cu odihnă [pentru] tine. [Și] Dumnezeu [te va scoate] din durerea și [din] mânia ta și [din] robia ta cea grea [cu] care le-ai slujit lor.

4. Și vei lua plângerea aceasta împotriva împăratului Babilonului și vei zice în ziua aceea: „Cum s-a odihnit cel care cere și [cum] s-a odihnit sârguitorul?

5. Dumnezeu a zdrobit jugul celor păcătoși, jugul stăpânitorilor,

6. lovind neamul [cu] rana mâniei cea nevindecată [πατάξας ἔθνος θυμῷ πληγῇ ἀνιάτῳ], lovind neamul [cu] rana mâniei, care nu l-a cruțat.

7. S-a odihnit nădăjduind [și] tot pământul strigă cu veselie.

8. Și pomii Libanosului s-au veselit spre tine și cedrii Libanosului [au zis]: «De când tu ai adormit[1], nu s-a suit cel care ne taie pe noi».

9. Iadul [cel] de jos [ὁ ᾍδης κάτωθεν] s-a amărât întâmpinându-te[2] ție [pe tine]. Împreună s-au ridicat ție [cu tine s-au ridicat] toți uriașii cei care au stăpânit pământul, cei care s-au ridicat din tronurile lor, toți împărații neamurilor.

10. Toți îți vor răspunde și îți vor zice ție: «Și tu ai fost prins ca și noi, și în[tre] noi ai fost socotit».

11. Și s-a coborât întru Iad slava ta [κατέβη δὲ εἰς ᾍδου ἡ δόξα σου], veselia ta cea multă [ἡ πολλή σου εὐφροσύνη]. Dedesubtul tău vor așterne putreziciune [ὑποκάτω σου στρώσουσιν σῆψιν] și acoperirea ta [va fi] viermele [καὶ τὸ κατακάλυμμά σου σκώληξ].

12. Cum a căzut din cer luceafărul cel de dimineață răsărind [πῶς ἐξέπεσεν ἐκ τοῦ οὐρανοῦ ὁ ἑωσφόρος ὁ πρωὶ ἀνατέλλων][3]? A fost zdrobit[4] înspre pământ[5] cel care trimite către toate neamurile [συνετρίβη εἰς τὴν γῆν ὁ ἀποστέλλων πρὸς πάντα τὰ ἔθνη][6].

13. Și tu ai zis în mintea ta: «Întru cer mă voi sui [εἰς τὸν οὐρανὸν ἀναβήσομαι], deasupra stelelor cerului voi pune tronul meu [ἐπάνω τῶν ἄστρων τοῦ οὐρανοῦ θήσω τὸν θρόνον μου]. Voi ședea în muntele cel înalt [καθιῶ ἐν ὄρει ὑψηλῷ], peste munții cei înalți [ἐπὶ τὰ ὄρη τὰ ὑψηλὰ], cei către miazănoapte [τὰ πρὸς βορρᾶν].

14. Mă voi sui deasupra norilor [ἀναβήσομαι ἐπάνω τῶν νεφελῶν] [și] voi fi asemenea Celui Preaînalt [ἔσομαι ὅμοιος τῷ Ὑψίστῳ][7]».

15. Dar acum întru Iad te vei coborî [νῦν δὲ εἰς ᾍδου καταβήσῃ] și întru temeliile pământului [καὶ εἰς τὰ θεμέλια τῆς γῆς].

16. Cei care te-au văzut pe tine se vor minuna în[tru] tine și vor zice: «Acesta [este] omul cel care întărâtă pământul, clătinându-i pe împărați?

17. Cel care a pus lumea toată pustie și cetățile le-a dărâmat, [iar] pe cei în[tru] aducere nu i-a dezlegat?».

18. Toți împărații neamurilor au adormit în[tru] cinste [și] omul în[tru] casa sa.

19. Iar tu vei fi lepădat în[tru] munți, ca un mort urât [ὡς νεκρὸς ἐβδελυγμένος], împreună cu mulți omorâți străpunși [cu] săbiile, coborându-vă întru Iad. [Iar în] ce chip veșmântul, în sânge mânjit, nu va fi curat,

20. așa nici tu [nu] vei fi curat. Pentru că pământul Meu l-ai pierdut și pe poporul Meu l-ai omorât. Nu ai să rămâi întru veac de vreme, sămânță rea!

21. Pregătește-ți copiii tăi să fie înjunghiați [cu] păcatele tatălui său [lor], ca să nu se ridice! Și pământul or să-l moștenească și or să umple pământul de cetăți”.

22. „Și Mă voi ridica împotriva lor”, zice Domnul Savaot, „și le voi pierde lor numele și rămășița și sămânța ”, acestea zice Domnul.

23. „Și voi pune Babilonia[8] pustie, astfel încât a locui [să locuiască][aici] arici[i]. Și va fi întru nimica și o voi pune pe ea groapă de tină întru pieire”.

24. Acestea zice Domnul Savaot: „[În] ce chip am zis, așa va fi, și [în] ce chip am sfătuit, așa va rămâne.

25. [Ca] să pierd pe assirieni de pe pământul Meu și de pe munții Mei și vor fi întru călcare. Și va fi luat de la ei jugul lor și cinstea lor de pe umeri le va fi luată”.

26. Acesta [este] sfatul pe care l-a sfătuit Domnul peste lumea toată și aceasta [este] mâna cea înaltă peste toate neamurile lumii.

27. Căci, pe care Dumnezeul Cel Sfânt le-a sfătuit, cine le va risipi? Și mâna cea înaltă cine o va întoarce?

28. [În] anul [în] care a murit Ahaz, împăratul, a fost cuvântul acesta:

29. „Să nu vă veseliți, toți cei străini de fel, căci s-a zdrobit jugul cel care vă lovește pe voi. Căci din sămânța șerpilor va ieși [vor ieși] pui de aspide și [din] puii lor vor ieși șerpi zburători [ὄφεις πετόμενοι].

30. Și vor fi hrăniți cei săraci din el, iar oamenii cei săraci în pace se vor odihni. Și va omorî [cu] foamea sămânța ta și pe rămășița ta o va omorî.

31. Văitați-vă, porțile cetăților! Strigați, cetăți tulburate, toți cei străini de fel! Că[ci] fumul din crivăț vine [ὅτι καπνὸς ἀπὸ βορρᾶ ἔρχεται] și nu este a fi [καὶ οὐκ ἔστιν τοῦ εἶναι]”.

32. Și ce vor răspunde împărații neamurilor? Că Domnul a întemeiat Sionul și prin El vor fi mântuiți cei smeriți ai poporului [καὶ δι᾽ Αὐτοῦ σωθήσονται οἱ ταπεινοὶ τοῦ λαοῦ].


[1] Profeție despre moartea Domnului.

[2] Profeție despre coborârea Domnului în Iad.

[3] Confirmarea căderii lui Satanas din cer. Pentru că Satanas este Luceafărul cel de dimineață [ὁ Ἑωσφόρος ὁ πρωὶ].

[4] Satanas.

[5] Pentru că a fost zdrobit de Fiul lui Dumnezeu întrupat.

[6] Cel care trimite către toate neamurile ispite și necazuri.

[7] Și avem aici gândirea trufașă a lui Satanas, care i-a adus căderea din slava lui Dumnezeu.

[8] Forma de N.: Βαβυλωνία.

Did you like this? Share it:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *