Mai întâi trebuie să îmbrățișezi

Fiecare zi e una teologică. Trebuie numai să învățăm profunzimea ei.

Nu schimba direcția, ci viteza spre Împărăția lui Dumnezeu!

*

Rev. Ortodoxia, seria a II-a, anul X, nr. IV, octombrie-decembrie, 2018, București, 270 p.

Dr. Monah Miron (Laurențiu Mihai) Pătrău, Epistole canonice ale Patriarhului Fotie. Considerații și evaluări, p. 150-170.

„Gândirea canonică autentică ortodoxă e aceea care evită atât rigorismul absolut, ce încearcă să impună cu orice preț norme canonice, atunci când împrejurările pentru care au fost date nu mai există, cât și ispita de a relativiza canoanele, reformându-le la nesfârșit”, p. 151.

Sfântul Fotios cel Mare și-a trăit ultimii săi ani de viață în exil, adică perioada dintre 886-893/894, pe o insulă, complet izolat, în Mănăstirea Vordonos, p. 154. Unde a adormit pe data de 6 sau 9 februarie 893/894, p. 155.

Sfântul Fotios cel Mare, referindu-se la Botezul pruncilor, spune: „Biserica nu îl împiedică să primească dumnezeiescul har al Botezului pe cel aflat la vârsta la care mintea sa este necoaptă, chiar dacă când crește, prin libera sa voință, unul va urma o viață însemnată, altul una păcătoasă. Fiindcă, viitorul fiindu-ne necunoscut, este absurd să nu primească temelii bune și puternice cel care va avea puterea să construiască pe ele casa vieții sale” duhovnicești, p. 165, n. 78. Citat din Epistole, vol. 13, Tessalonic, 2007, p. 223.

Într-un alt răspuns teologic al său, Sfântul Fotios a arătat cu exemple nominale, că deși Episcopii eretici au fost condamnați, cei pe care ei i-au hirotonit nu au fost caterisiți, p. 167-168. Și exemplele sunt Pavlos din Samosata, Nestorios al Constantinopolului, Petros Mongos etc.

*

Rev. Studii Teologice, seria a III-a, anul XI, nr. 2, aprilie-iunie, 2015, București, 301 p + 2 (cu prezentarea autorilor în limba engleză).

Mihail Qaramah, „Rugăciunea punerii-înainte” din rânduiala Proscomidiei bizantine, p. 229-270[1].

Se găsește în Codex Barberini Gr. 336, p. 230, și redă textul ei în limba greacă, p. 230-231.

În vechime, Proscomidia a fost săvârșită și de către Diaconi, p. 250.

Și încheie prin a spune că Preoții nu trebuie să binecuvinteze cu mâna punerea-înainte a Darurilor, ci numai să arate către ea, p. 267.

*

Asceza e gradul nostru de oboseală. E oboseala pe care o unim cu slava lui Dumnezeu spre mântuirea noastră.

Oamenii sunt atenți la tine și când nu vor. Și tot ceea ce le spui tu nu le rămâne indiferent.


[1] Se poate downloada de aici: https://www.academia.edu/39140723/_Rugăciunea_punerii-înainte_din_rânduiala_Proscomidiei_bizantine.

Did you like this? Share it:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *