Isaias, cap. 16, cf. LXX

1. Îi voi trimite ca șerpii pe pământ. [Oare] nu piatra cea pustie este muntele Sionului?

2. Căci vei fi ca pasărea zburând [și] puiul [ei] luat, fiica Moabului, iar apoi [și tu], Arnonule [Αρνων]!

3. Mai multe sfătuiește-te [și] fă umbră jalei ei pururea! În[tru] miezul zilei [cu] întuneric fug. Au fost uimiți. Să nu te duci departe.

4. Vor pribegi ție [la tine] fugarii Moabului, vor fi umbră vouă de la fața [celui care] prigonește. Că[ci] a fost ridicată împreună-luptarea ta [ὅτι ἤρθη ἡ συμμαχία σου] și stăpânitorul a pierit, cel care calcă [călca] în picioare [toate] pe pământ [ὁ καταπατῶν ἐπὶ τῆς γῆς].

5. Și va fi pus pe calea cea dreaptă tronul [cel] cu milă [καὶ διορθωθήσεται μετ᾽ ἐλέους θρόνος] și va ședea pe el cu adevăr în cortul lui David [καὶ καθίεται ἐπ᾽ αὐτοῦ μετὰ ἀληθείας ἐν σκηνῇ Δαυιδ], judecând și cercetând judecată și sârguind dreptate [κρίνων καὶ ἐκζητῶν κρίμα καὶ σπεύδων δικαιοσύνην][1].

6. Auzit-am semeția lui Moab, [că este] semeț foarte. Mândria ai scos-o. [Oare] nu așa [este] prezicerea ta?

7. [Oare] nu așa [este]? Se va văieta Moabul, căci în Moabitis toți se vor văieta. Celor care locuiesc [De cei care locuiesc] Desetul [Δεσεθ] vei avea grijă și nu vei fi rușinat.

8. Câmpurile Esevonului [Εσεβων] va jeli [vor jeli]. Via Sevamaei înghițind neamuri [ἄμπελος Σεβαμα καταπίνοντες τὰ ἔθνη]. Călcați în picioare viile ei până la Iazir [Ιαζηρ]! Să nu vă împreunați. Rătăciți-vă [în] pustiu! Cei care au fost trimiși au fost părăsiți, căci au trecut pustia.

9. Pentru aceasta voi plânge ca plângerea Iazirului pe via Sevamaei. Pomii tăi i-a doborât Esevon și Eleali, că[ci] asupra secerișului și asupra culesului[2] tău voi călca și toate vor cădea.

10. Și va fi luată veselia și bucuria din viile tale și în viile tale nu se vor [mai] veseli și nu vor [mai] călca vin întru jgheaburi, căci a încetat [aceasta].

11. Pentru aceasta, pântecele Meu în Moab ca lira va suna și cele dinăuntrul meu ca zidul care a fost reînnoit.

12. Și va fi întru rușinarea ta. Căci a ostenit Moab în[tru] altare și va intra întru cele făcute de mâna lui ca să se roage și nu are să poată să se izbăvească pe el”.

13. Acesta [este] cuvântul pe care l-a spus Domnul împotriva Moabului, când a spus și [acestea]:

14. „Și acum [vă] zic [vouă că] în trei ani [de zile] cel muncitor cu ziua va necinsti slava Moabului în toată avuția [lui] cea multă și va fi lăsat în urmă cel puțin și cel necinstit”.


[1] Profeție despre Hristos Domnul.

[2] Se referă la culesul viilor.

Did you like this? Share it:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *