Cocoșii soarelui

Cineva, care a vrut să îmi facă rău,
m-a întors
înapoi la cântatul cocoșilor
și am înțeles, precum Brâncuși,
că e fundamental ca răsăritul de soare
ori ca apusul de soare
ori ca aerul curat
nepoluat de iad.
Acum, când au cântat cocoșii
mi-am dat seama
că mi s-a adâncit sufletul cu niște ani.
Am înțeles cum cântecul lor
în noaptea fără noapte
trece dincolo de orizont
căutând lumina
care deja a venit.
Că soarele răsare întâi în urechi.
Am înțeles toate astea și altele
aici unde gerul e incomparabil mai cald
ca vara polară a minților îndoliate de răutate.

Did you like this? Share it:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *