Marin Sorescu. Neparodiantul, neironicul, neludicul [77]

În poemul Datorii (vol. Și aerul, 1975), cineva „plătește” funcționarea universului fără întârzieri și fără defecțiuni, realitate pe care poetul are ochi să o contemple și minte să o înțeleagă într-o epocă în care oamenii, orbiți de mândrie vană, erau preocupați să admire doar performanțele tehnice ale instrumentelor construite de ei:

Cine-i plătește sunetului
Că se aude când mai tare când mai încet,
Dar parcă tot mai tare huruie
Când tună în peșteri?

Cine întreține iarba
Că răsare primăvara
Și crește pentru noi încontinuu
Câte opt ore pe zi?

Cine-i plătește drumului
Că merge statornic în aceeași direcție,
Pământului măcar,
Că se învârte în fiecare din noi
De la sud spre nord?

Trebuie să existe cineva,
Nu știu unde, poate în soare,
Care să rezolve toate aceste datorii
Din buzunarul propriu.

Există o Sursă primă a tot ceea ce este viață și energie în univers. Acest „cineva” este cu adevărat „în soare”, pentru că „în soare Și-a pus cortul Lui” (Ps. 18, 5) „și tronul Lui [este] ca soarele” (Ps. 88, 37)[1] etc.

Ne gândim la Dumnezeu-Cuvântul, dar și la întreaga Preasfântă Treime, Care este numită, în imnografie, Soarele cel întreit strălucitor sau Cel cu trei străluciri.

Și El „rezolvă toate aceste datorii”: „plătește sunetului”, „întreține iarba” să răsară primăvara și să crească cel puțin opt ore pe zi, „pentru noi”, „plătește drumului” să nu-și schimbe direcția și pământului însuși ca să se învârtă.

Pentru că toate funcționează după legile prestabilite de Dumnezeu: „Abisul ca un veșmânt, ca mantia Lui. Pe munți vor sta ape. […] Se suie munți și se coboară câmpii întru locul în care le-ai întemeiat pe ele. Hotar ai pus, pe care nu-l vor trece, nici nu se vor întoarce ca să acopere pământul” (Ps. 103, 6-9)[2] etc.

Și acest poem – cum spuneam și cu alte ocazii – pare a fi decupat din omiliile Sfinților Părinți…


[1] Cf. Psalmii liturgici, ediție alcătuită de Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș, Teologie pentru azi, București, 2017, cf. https://www.teologiepentruazi.ro/2017/03/05/psalmii-liturgici/.

[2] Cf. Idem.

A se vedea și comentariile mele anterioare (la poemele Cum și Mulțumire), de aici: https://www.teologiepentruazi.ro/2017/07/16/marin-sorescu-neparodiantul-neironicul-neludicul-4/;

https://www.teologiepentruazi.ro/2017/11/13/marin-sorescu-neparodiantul-neironicul-neludicul-5/.

Did you like this? Share it:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *